Acoperi cu soluții rănile pomilor fructiferi? Cercetările demonstrează este inutil și nerecomandat

Marea majoritate a specialiștilor în pomicultură sfătuiesc proprietarii de livezi să acopere zonele în care s-au făcut tăieri de regenerare sau fructificare ale pomilor, ori accidentale, prin rupere, cu soluții speciale ori vopsea, ”pentru a preveni infecțiile și a ajuta la vindecare”.

Cu toate acestea, cercetările au demonstrate contrariul, respectiv că acest lucru poate împiedica vindecarea naturală a pomului și poate crea probleme mai mari în ceea ce privește viabilitatea acestuia.

În mod natural, arborii formează un țesut de protecție (calus) în zonele afectate, în perioada imediat următoare de creștere.

Studiile demonstrează că sigilarea rănilor împiedică acest proces natural, context în care este mai bine să lăsați zona tăiată să se vindece natural și să monitorizați arborele pentru orice semne care ar pute genera probleme.

Cum se fac tăierile la pomi. 15 reguli simple, pentru începători. Ce ramuri se taie și ce se păstrează

Cercetări cu privire la sigilarea rănilor produse prin tăiere sau accidentale

Într-un studiu realizat în 2015 de Universitatea din Florida, cercetătorii au analizat efectele a trei metode de tratament ale rănilor provocate de tăierea copacilor.

Au descoperit că tratamentul cu uleiuri, lacuri sau vopsele nu a avut niciun efect asupra ratei de vindecare a copacilor. De fapt, în unele cazuri, tratamentul a încetinit procesul de vindecare și a crescut riscul de infecție.

Studiul realizat în 2015 de Universitatea din Florida se numește „Do wound dressings affect the rate of decay in pruning wounds?” și a fost publicat în jurnalul „Arboriculture & Urban Forestry”.

Schemă de tratament universal pentru plantații mixte de pomi fructiferi (actualizată 2023)

Un alt studiu, realizat în 2011 de Universitatea Purdue a ajuns la concluzii identice, respectiv că unguentul aplicat pe zonele tăiate poate preveni vindecarea naturală a arborelui și poate face mai dificilă tratarea ulterioară a rănilor.

Cercetătorii au descoperit că aplicarea unui unguent pe rănile proaspete a dus la acumularea de apă și materie organică în zona afectată, ceea ce a făcut mai dificilă vindecarea și a crescut riscul de infecție.

Studiul realizat în 2011 de Universitatea Purdue se numește „Wound Dressings and Tree Wound Responses: Review and Analysis” și poate fi găsit în jurnalul „Arboriculture & Urban Forestry”.

În același context, cartea ”Grădinarul informat”,  publicată de University of Washington Press conține un capitol denumit ”Mitul pansamentelor aplicate la arbori”, în care se specifică: ”Regretatul Alex Shigo a dezmințit mitul pansării rănilor cu zeci de ani în urmă, cu cercetările sale exhaustive de teren, privind răspunsurile copacilor la răni. Dar mitul persistă, mai ales în rândul celor care au ceva de vândut.”