Carența de calciu la tomate. Cum puteți să evitați pierderile masive în cultura de roșii

Carența de calciu la tomate poate fi o problemă serioasă și des întâlnită, deoarece acest nutrient este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a plantei.

Calciul joacă un rol important în întărirea pereților celulari, ceea ce ajută la menținerea integrității țesuturilor și previne deformările sau leziunile. De asemenea, calciul contribuie la funcționarea corectă a sistemului de transport al apei și substanțelor nutritive în cadrul plantei.

Centrul pentru Agricultură, Alimentație și Mediu din SUA, în cadrul Programului UMass pentru legume a menționat că absorbția de calciu este puternic influențată de orice element care afectează absorbția de apă de către plantă.

Fructele timpurii de pe plantele tinere sunt cele mai susceptibile să aibă această deficiență, în majoritatea cazurilor fiind prezentă această problemă la etajele inferioare.

Deficiența de calciu și, ulterior, putrezirea zonei fructului în care este floarea, este cauzată de orice întrerupere a absorbției apei.

Lipsa apei, chiar și pe termen scurt, mai ales după ploi abundente, va duce la reducerea aportului de calciu.

Umiditatea ridicată, care determină o reducere a evapotranspirației și a absorbției de apă în plante, va avea același efect.

Totodată, nivelurile ridicate de sare din sol, aplicarea de azot și tăierea sau deteriorarea rădăcinilor pot contribui, de asemenea, la deficiența de calciu.

Aplicarea excesivă de azot în condiții care favorizează putregaiul de la capătul florii va agrava problema.

Diferența dintre carența de calciu și arsura solară

Uneori carența de calciu la roșii și nu numai este confundată cu arsura solară. Diferența este simplă, arsura solară va apărea numai pe partea fructului care este expusă la soare, în timp ce carența de calciu este prezentă în zonele de jos sau laterale ale fructelor.

Cum absorb plantele apa și substanțele nutritive. De ce apare carența de calciu la tomate

Simptomele carenței de calciu la tomate includ:

1. Necroza apicală a fructelor (boala numită „pata brună” sau „blossom end rot”): Aceasta este una dintre cele mai comune probleme cauzate de carenta de calciu. Se manifestă prin apariția unor pete negre sau maronii la baza fructelor. În stadii avansate, aceste pete se pot dezvolta și pot afecta întregul fruct, ducând la putrezirea acestuia. Zona afectată de pe roșie se va mări treptat, fiind adesea invadată de Alternaria alternata, o ciupercă saprofit care atacă țesuturile moarte. La tomate pot apărea și leziuni interne, care uneori nu sunt vizibile decât atunci când fructul este tăiat.
2. Creșterea lentă a plantei și deformări ale frunzelor și tulpinilor: Lipsa calciului poate afecta dezvoltarea plantei, ducând la creșterea lentă și la deformări ale frunzelor și tulpinilor. Frunzele pot deveni galbene sau necrozate în margine și se pot răsuci sau îndoi.
3. Fragilitatea tulpinilor și a frunzelor: Când plantele de tomate suferă de carență de calciu, tulpinile și frunzele pot deveni fragile și se pot rupe ușor. Aceasta poate reduce rezistența plantelor la stresul mecanic sau la condiții meteorologice adverse.

Cât de important este calciul pentru plante. Cum poate afecta lipsa acestuia culturile de legume

Prevenirea carenței de calciu la tomate

Pentru a preveni carența de calciu la tomate, este important să furnizați plantei o cantitate adecvată de calciu în sol. Unele măsuri pe care le puteți lua includ:

1. Testarea solului: Efectuați un test de sol pentru a determina conținutul de calciu și pH-ul solului. Acest lucru vă poate ajuta să determinați dacă este nevoie să adăugați îngrășăminte bogate în calciu.
2. Adăugarea de calciu în sol: Dacă testul de sol indică o deficiență de calciu, puteți adăuga îngrășăminte speciale, cum ar fi sulfat de calciu sau dolomită în sol, pentru a crește nivelul de calciu disponibil pentru plante.
3. Utilizarea de materiale organice bogate în calciu: Adăugarea de materiale organice, cum ar fi compostul de coji de ou sau cojile de ou zdrobite, poate contribui la îmbunătățirea conținutului de calciu în sol pe termen lung.
4. Menținerea unui nivel echilibrat de umiditate: Oscilațiile mari în nivelul de umiditate pot afecta absorbția calciului de către rădăcini. Asigurați-vă că solul este menținut constant umed, dar nu excesiv de ud. Udarea regulată și uniformă a plantelor poate ajuta la prevenirea carentei de calciu.
5. Evitarea supraalimentării cu azot: Excesul de azot în sol poate interfera cu absorbția calciului de către plante. Asigurați-vă că utilizați îngrășăminte echilibrate și evitați fertilizarea excesivă cu azot.
6. Monitorizarea pH-ului solului: pH-ul solului poate afecta disponibilitatea calciului pentru plante. Asigurați-vă că pH-ul solului este în intervalul optim pentru tomate, care este în jurul valorii de 6-6,8. Dacă pH-ul este prea scăzut (acid), puteți adăuga substanțe alcaline, cum ar fi calcarul sau cenușa de lemn, pentru a ajusta pH-ul.
7. Utilizarea tratamentelor cu calciu: În cazurile severe de carență de calciu, puteți aplica tratamente foliare cu soluții de calciu pentru a furniza plantelor un aport suplimentar de calciu direct prin frunze.
8. Soiuri rezistente. Unele soiuri de roșii sunt mai predispuse să genereze această problemă. În consecință, alegeți răsaduri cu soiuri mai rezistentefață de această problemă.

Rezolvarea carenței de calciu la tomate necesită răbdare și monitorizare constantă. Este important să observați simptomele devreme și să acționați prompt pentru a preveni și a corecta deficiența de calciu.

Prin asigurarea unui aport adecvat de calciu, veți ajuta plantele de tomate să crească sănătoase, să producă fructe de calitate și să fie mai rezistente la boli și stresul ambiental.