Ce boli și tratamente existau acum 90 de ani în livezi și grădini. Cum erau combătute mana și viermele de sârmă din culturi

Ziarul Patria, ediția din 3 august 1933, prezintă în secțiunea ”Pagina agricolă, ce apare sub îngrijirea Cercului de studii agricole din Cluj” un articol cu denumirea ”Combaterea inamicilor plantelor”.

Sunt prezentate metode de tratament, de la acea vreme, a combaterii viermilor de sârmă, manei sau găurire a frunzelor de caişi, piersici şi cireşi.

Deși nu mai sunt în mare parte de actualitate, tratamentele au o notă de inedit și ne arată că bolile și dăunătorii erau ținute sub control prin metode aflate la dispoziție în perioada meționată.

Totodată, putem vedea că tratamentele cu zeamă bordeleză, folosite și în prezent, au o lungă istorie în spate.

Prezentăm mai jos articolul ”Combaterea inamicilor plantelor”, cu păstrarea ortografiei originale:

Rețetă de murături veche de peste 100 de ani. Secretele care garantează că rezistă 2 ani fără să se strice

Reproducem mai jos după comunicatele Serviciului de protecţia plantelor, modul de combatere a câtorva inamici ai plantelor.

• • Combaterea „viermilor de sârmă“. În foarte multe regiuni din ţară a apărut viermi ”zişi de sârmă” (lavre de Blatéride). Sunt atacate diferite plante precum: grâu, secară, orz, ovas, varză, salată, arbuşti din pepinieră (duzi, pieri, meri, etc.), bumbac, porumb, sorgn, etc. Să se aşeze la 70—80 centimetri (un pas) în toate direcțiile, pe terenul atacat de alceste lavre, felii de cartofi otrăviţi. Aceşti cartofi otrăviți se prepară în felul următor: Se spălă cartofii de pământ. Se taie felii groase de ½ cm, care sunt ţinute 3-4 ore într-o soluţie de arsenic alb 3%. Aceste felii de cartofii otrăviţi, când sunt aşeazăpe teren, trebuesc să fie acoperite cu puţin pământ. Se atrage atenţia că este necesar să se ia toate măsurile de precauţiune pentru a se preveni orice eventual accident ar putea surveni în timpul preparării şi manipulării cartofilor otrăviţi.
  • Combaterea manei la vie. Se atrage atenţiunea că viile trebuesc stropite din nou acum înainte de înflorire, cu zeamă bordeleză, preparată după cum s‘a arătat într‘un articol anterior publicat în această pagină. Ciei cari au stropit până acum de 2—4 ori viile, din cauza deselor ploi căzute, au făcut o bună practică apărându-și rodul în contra manei. Esta bine ca în cursul acestei luni, dat fiind vremea prielnică apariţiunii manei să se stropească repetat. Aceste stropiri sunt cele mai importante şi scutesc în parte de stropirile din cursul lunei Iulie şi August.
  • Combaterea manei la fasole.Şi în anul acesta culturile de fasola vor fi mănate. Această mană este datorită unui microb care trăieşte pe frunze, pe tulpini şi teci. Pe frunze şi pe teci apar nişte pete gălbui în dreptul cărora ţesuturile sunt omorâte. De pe teci inferaţiunea trece şi pe seminţe, iar prin seminţele infectate boala se transmite din an în an. Într-un comunicat viitor vom arăta care sunt mijloacele de preîntâmpinare pentru anul următor. Pentru anul acesta recomandăm ca mijloc de combatere stropirea fasolei cu o zeamă bordeleză.
  • Găurirea frunzelor de caişi, piersici şi cireşi. Foarte răspândită în anul acesta, această boală se manifestă prin formarea unor pete roşcate pe frunze. După un timp, locul acestor pete rămâne gol, frunzele apărând ciuruite. Această boală este produsă de o ciupercă (Aspospora Belijerinki, care poate să trăiască şi pe ramuri şi care, pe lângă ciuruirea frunzelor, mai poate produce şi o scurgere oleioasă acestor pomi. Împreună cu altei cauze, această curgere gomoasă contribue la peirea caişilor şi persicilor. Tratamentele chimice aplicate acuma pe frunze nu înlătură boala şi efectele ei. Numai tratamentul de iarnă, după căderea frunzelor, şi tratamentul de primăvară, înainte de desmugurire urmate de unul sau două tratamente de vară, dau rezultate bune. La timp, vom arăta tratamentele care trebuiesc făcute acestor arbori.
  • „Hurlupii“ la pruni. Foarte răspândiţi în anul acesta în livezile de pruni, sunt ceeace se numeşte popular „hurlupi“. Hurlupii sunt prune deformate, alungite şi lăţite, de coloare albicioasă, acoperite cu un puf albicios sau gălbui. Hurlupii sunt produşi de o ciupercă (Taphrina ipruni). Pentru combatere recomandări: a) Să se strângă „hurlupii“ şi să se ardă; b) Să se cureţe prin tăere, ramurile cu hurlupi şi să se ardă. c) Pentrucă purecii de frunză ajută la răspândirea ciupercii, se vor combate prin emulsie de petrol sau zeamă de tutun. Emulsia de petrol se prepară astfel: Intr-un vas (oală de pământ, cratiţă, etc.) se pune 1 kgr. săpun alb, tăiat felii. Se varsă peste el 5 litri de apă caldă. Vasul este pus pe foc și mestecând încet-încet cu un lemn, săpunul se topește. In timpul acestei topiri să nu se facă spumă. Această apă de săpun este vărsată într’un hârdău sau cadă care să aibă o capacitate de 150—200 litri. Un om cu un târn (mătură de nuiele) începe să „bată“ zeama de săpun din hârdău, ca și când ar voi să o facă spumă. În acelaş timp însă un alt om toarnă încet-încet, 3 litri petrol. Zeama capătă o coloare albicioasă ca a laptelui, fără să mai facă spumă. Tot bătând într’una această zeamă, se completează la 100 litri, cu apă rece. Aceasta este emulsia de petrol gata a fi întrebuinţată. Se atrage atenţiunea: Emulsia de petrol dacă nu este bine bătută, poate produce, uneori arsuri pe plantă. Este necesar deci să se bată bine emulsia chiar în tolbe, mişcându-le din când în când pe spinare. Ar fi bine să se întrebuinţeze tolbele speciale cu amestecător. Stropirea să fie făcută cât mai lin, ca o ceaţă. Cum emulsiunea de petrol atacă cauciucul, este necesar să, se clătească bine tolbele după întrebuinţare. Prepararea zemei de tutun am descris-o mai înainte într’un articol publicat în pagina agricolă a acestui ziar.

Secretele bunicii, de păstrare a fructelor proaspete în borcane. Nu este nevoie de frigider