Ce proprietăți benefice recomandă cenușa de lemn în legumicultură. Care sunt culturile la care NU se folosește
Dacă avem sobă cu lemne, ar fi bine să ne gândim din timp să punem la păstrare cenușa.
Avem nevoie de niște saci de plastic, sau niște vase cu capac.
Nu este bună decât cenușa de lemn de foc, sau de peleți, sau orice fel de lemn care nu a fost vopsit, gudronat, lăcuit etc. Nu e bună cenușa de cărbune.
Cenușa se scoate din sobă și se pune întâi într-un vas de tablă cu capac, pentru a se răci și a se stinge jarul. Pe urmă se poate cerne cu o lădiță de plastic, pentru a reține cuiele sau ale corpuri străine.
Ce compoziție are cenușa
Dar să vedem ce este cenușa, de fapt. Dacă ar fi ambalată și comercializată că îngrășământ, ar avea o valoare de 0-1-3 + magneziu.
Acest deșeu rezultă în urma unei reacții chimice de oxidare. Plantele extrag din sol săruri și microelemente cu care se hrănesc și pe care le rețin pentru a-și crea proipria lor structură.
Lemnul este un material solid, cu textură fibroasă, format predominant din substanțe de natură organică (celuloză, lignină etc.), având ca principale elemente chimice carbonul, oxigenul și hidrogenul, dar și calciu, potasiu, magneziu, fosfor.
După ardere rămân doar substanțele anorganice – mineralele.
Lemnul tânăr conține mai multe minerale, deasemeni fagul de exemplu e mai bun decât bradul.
În cenușa există calciu (10-25%), magneziu (1-4%), potasiu (5-15%) și fosfor(1-3%).
Cum se folosește cenușa
Este greșit să aruncăm la întâmplare cenușă prin grădină gândind că este folositoare pământului. În acest fel o irosim.
Trebuie să folosim cenușa la pregătirea terenului, încorparand-o cu grebla sau cu freza.
Cenușă este alcalin ă leșioasă), modifică aciditatea solului, deci nu trebuie să o folosim la întâmplare, are același efect pe care îl are varul. Dacă exagerăm riscăm să compromitem solul.
Nu toate plantele se împacă cu cenușa, face bine la roșii, ardei, vinete, cartofi, fasole, varză, țelină , salată, spanac, mazăre, cam 60 grame pe metrul pătrat (la vinete și cartofi mai puțin).
Nu se folosește cenușă pe terenul pe care cultivați azalee, fructe de pădure, coriandru, castraveți, usturoi, pătrunjel, dovleci, căpșuni, cartofi dulci, pentru că le dăunează.
Este greșit să aruncăm cenușă pe zăpadă, sau pe sol iarna, nu folosește la nimic. Cenușa trebuie păstrată uscată, dacă stă în ploaie își pierde toate proprietățile.
Cărbunii nearși din cenușă fac bine solului, rețin apa.
Ce cantitate este recomandată
Dacă vrem să folosiți cenușă că îngrășământ de udare a plantelor, nu trebuie să exagerăm, se aplică o dată pe lună folosind o lingură de cenușă la 10 l de apă. 3-4 udari pe vara sunt de ajuns.
Decât să facem rău, mai degrabă nu intervenim cu cenușă ca și cu toate îngrășămintele pe care le folosim.
Dacă aveți pasiune și răbdare puneți în fiecare cuib unde plantați câte o mâna de cenușă.
Cenușa înlocuiește varul care se da pentru a mai reduce din aciditatea solului. Calciul din var și din cenușă vor reduce putregaiul apical, care apare la ardei și la roșii, acele pete de la vârful fructelor.
Cenușa va mai reduce și din melcii sau limacși care au treaba cu răsadurile noastre. Presărați cenușă unde vedeți frunze găurite de dăunători.
Potasiul din cenușă va contribui la coacera uniformă a roșiilor și le va da un gust mai bun. Cenușa e bună pentru roșii, dar nu e bună la afin sau la zmeur.
Folosiți mai puțină cenușă la cartofi și la vinete, acestea preferă un sol mai acid cu pH între 5 și 5.8.
Vă doresc spor la treaba și să aveți plante rodoase și sănătoase !
Articol de profesor Gelu Valciu
