Combaterea Gândacului Păros, foarte activ în această perioadă. Cum ne protejăm culturile

Gândacul păros (Epicometis hirta)reprezintă o amenințare semnificativă pentru o varietate largă de culturi agricole și horticole, în special în perioada de înflorire din primăvară.

Un singur gândac păros adult  poate distruge într-o zi chiar și 50 de flori. Într-o perioadă de câteva zile (cât stă activ într-o zonă cu pomi înfloriți), un singur exemplar poate compromite 100-200 de flori sau mai mult, dacă nu este controlat.

Infestările masive pot compromite în totalitate recolta în livezile tinere sau pe anumite parcele.

Gândacul se hrănește cu polen, pistil și stamine, distrugând astfel direct aparatul reproducător al florii, ceea ce înseamnă că florile atacate nu mai pot lega rod.

Înțelegerea biologiei sale și aplicarea unor strategii de combatere integrate sunt esențiale pentru a limita impactul negativ al acestui dăunător.

Identificarea Gândacului Păros

Pentru a putea combate eficient Epicometis hirta, este crucială identificarea corectă a acestuia. Adultul este relativ mic, având o lungime de aproximativ 8-12 mm.

Corpul este de culoare neagră sau brun-închis, mat, și este acoperit în întregime de peri deși, lungi, de culoare gălbuie sau cenușie, aspect care îi conferă denumirea comună de „gândac păros”.

Pe aripile tari care acoperă abdomenul se pot observa adesea mici pete albe sau gălbui, neregulate.

Larvele se dezvoltă în sol, hrănindu-se cu materie organică în descompunere și rădăcini, dar pagubele economice majore sunt provocate de adulți.

Cum combăteau bunicii noștri gândacul păros în livezi. 7 metode eficiente, vechi de 100 ani

Pagube provocate

Adulții de Epicometis hirta apar primăvara devreme, odată cu încălzirea vremii, și sunt activi în zilele însorite. Perioada lor de activitate maximă coincide, din nefericire, cu înflorirea multor specii de interes economic.

Pagubele sunt provocate exclusiv de adulți, care se hrănesc agresiv cu organele florale: polen, petale, stamine și pistil. Plantele cele mai afectate includ:

• Pomi fructiferi: Măr, păr, cireș, prun, cais, piersic – distrugerea florilor duce la o legare slabă a fructelor și, implicit, la scăderea drastică a producției.
• Viță de vie: Pot ataca inflorescențele tinere.
• Rapiță: Consumul organelor florale reduce numărul de silicve formate.
• Trandafiri și alte flori ornamentale: Pagubele sunt de natură estetică, florile fiind roase și deteriorate.
• Căpșuni: Florile sunt, de asemenea, o țintă pentru acești gândaci.

Strategii de monitorizare și combatere

Combaterea eficientă a gândacului păros necesită o abordare integrată, combinând mai multe metode:

1. Monitorizarea: Este primul și cel mai important pas. Inspecțiile vizuale regulate ale florilor, începând din primăvara devreme, în special în zilele calde și însorite, ajută la detectarea precoce a prezenței adulților.

Utilizarea capcanelor colorate (albastre sau albe, uneori galbene) poate ajuta la monitorizarea nivelului populației. Capcanele albastre sunt considerate deosebit de atractive pentru această specie.

2. Metode mecanice și fizice:

Colectarea manuală: În grădinile mici sau pe suprafețe restrânse, adulții pot fi colectați manual de pe flori, în special dimineața devreme sau seara, când sunt mai puțin activi. Aceștia pot fi adunați în recipiente cu apă și săpun. Încercați să treceți macar de 1-2 ori pe zi prin livada, în control, în special între orele 11.00-12.00 chiar 14.00, cand activitatea sa este mai mare.

Scuturarea ramurilor: Scuturarea ramurilor pomilor sau arbuștilor deasupra unor prelate sau folii albe dimineața devreme poate duce la căderea gândacilor, care pot fi apoi colectați și distruși.

Capcane cu atractanți: Se pot utiliza capcane artizanale constând în vase (adesea de culoare albastră) umplute cu apă și un atractant (ex: melasă, bere, sirop de zahăr, oțet fermentat). Gândacii sunt atrași, cad în lichid și se îneacă. Plasarea strategică a acestor capcane în livadă sau grădină poate reduce semnificativ numărul adulților.

Plantare de culturi care înfloresc în același timp cu pomii si care pot atrage gândacii, îndepartându-i de pomii înfloriți.

Eu am plantat din cu totul alt motiv destul de mult liliac pe marginea livezii, câteva mii bune de lalele si narcise pe doua intervale si am observat ca o parte dintre gândaci si-au reconfigurat traseul către aceste flori, a menționat  Costel P. pe un grup dedicat deținătorilor de livezi

3. Metode Chimice:

Utilizarea insecticidelor trebuie să fie o măsură de ultim recurs, aplicată doar atunci când populația dăunătorului depășește pragul economic de dăunare și celelalte metode nu sunt suficiente.

Este crucială alegerea unui insecticid omologat pentru cultura respectivă și pentru combaterea *Epicometis hirta*. Produsele pe bază de piretroizi de sinteză sau neonicotinoide (cu restricțiile aferente) pot fi eficiente.

Atenție sporită la albine! Tratamentele chimice trebuie aplicate în afara perioadei de zbor activ al albinelor (dimineața foarte devreme sau seara târziu) pentru a proteja polenizatorii, care sunt vitali pentru multe dintre culturile afectate de acest gândac. Respectați cu strictețe doza, concentrația și instrucțiunile de pe eticheta produsului. Rotația substanțelor active este recomandată pentru a preveni apariția rezistenței.

4. Metode agrotehnice și preventive:

Lucrările solului: Arăturile sau discuirile efectuate toamna târziu sau primăvara devreme pot distruge o parte din larvele și pupele aflate în sol.

Igiena culturală: Îndepărtarea resturilor vegetale și a buruienilor din apropierea culturilor poate reduce locurile de adăpost sau sursele alternative de hrană.

Pe scurt

Gândacul păros (Epicometis hirta) este un dăunător redutabil, capabil să producă pagube economice însemnate în livezi, culturi de rapiță și grădini de flori.

Combaterea sa eficientă necesită monitorizare atentă și aplicarea unei strategii integrate, care să prioritizeze metodele cu impact redus asupra mediului și să protejeze polenizatorii.

Prin înțelegerea ciclului de viață și a comportamentului acestui gândac, fermierii și grădinarii pot lua măsuri proactive pentru a-și proteja culturile valoroase și a-și proteja recolta.