Cu ce chimicale stropeau bunicii noștri grădinile. Adevărul despre mitul legumelor 100% naturale, produse în trecut

Discuțiile interminabile privind bolile și dăunătorii din grădină sunt foarte prezente atât în mediul online, cât și în viața de zi cu zi.

Comparația cu ”grădinile bunicilor, care făceau fructe și legume fără a fi stropite cu nimic ”par a fi contrazise de lucrări publicate în trecut.

Astfel, lucrarea ”Grădina de lângă casă”, publicată în anul 1960 de către Constantin Budan, inginer agronom, profesor universitar, cercetător științific, fost director al Stațiunii Horti-Viticole Ștefănești, prezintă recomandări privind ”Lupta împotriva bolilor și insectelor dăunătoare în gradină” de la acea vreme.

Pe scurt, acum 63 de ani, se foloseau ”substanțe chimice otrăvitoare”, așa cum le numește autorul,  precum carbolineum, gamexan, arxeniate, nicotox, zeama sulfocalcică, D.D.T. sau analcid, pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, majoritatea fiind în prezent interzise datorită toxicității lor.

Ce recomandări sunt prezentate în capitolul ”Lupta împotriva bolilor și insectelor dăunătoare în gradină”, parte din lucrarea ”Grădina de lângă casă”, publicată în anul 1960:

”Insectele dăunătoare și bolile pomilor, arbuștior fructiferi și legumelor dijmuiesc o bună parte din recoltele de fructe și legume aducând pagube foarte mari.

În lupta cu acești dăunători în grădinile de lângă casă o importanță mare o au măsurile simple de combatere: aplicarea tăierilor Ia timp și înlăturarea ramurilor uscate și bolnave, curățirea trunchiurilor și a ramurilor scheletice de scoarța moartă, licheni, mușchi, văruitul tulpinelor, strângerea și distrugerea frunzelor căzute, !ucrarea pamântului toamna și primăvara, adunarea cuiburilor de omizi și altele.

Atunci cînd avem atacuri puternice de insecte și boli, se aplică stropirea și prăfuirea pomilor cu diferite substanțe chimice otrăvitoare.

Un ajutor prețios al cultivatorului în lupta cu insectele dăunătoare sunt păsările. Ele distrug foarte multe insecte, larve, omizi și ouă.

Cele mai folositoare păsări pentru grădini sunt: ciocănitoarele, graurii, codobaturile, rândunicile, privighetorile, vrăbiile, pițigoii și altele. Aceste păsări trebuie atrase prin toate mijloacele în livadă, construind pentru ele adăposturi speciale pentru cuiburi și mai ales căsuțe pe care le vom atârna în pomi.

În fiecare gradină individuală trebuie să așezăm cel puțin 2-3 cuiburi. Pentru a lua măsuri preventive sau de combatere împotriva insectelor și bolilor este necesar să le cunoaștem.

Primăvara din vreme se strâng din pomi cuiburile de omizi ale fluturelui alb și ale fluturelui cu pântecul auriu. Faptul că în cuiburile acestora stau ascunse omizile vii, este necesară distrugerea lor prin ardere, imediat după cules.

Datorită faptului că pe ramuri și trunchi există numeroși spori (germeni ai bolilor), în cursul iernii pomii și arbuștii se stropesc cu soluții insecto-fungicide cum ar fi carbolineum 5-8%, ulei mineral 3-6%, sau zeamă sulfocalcică 20 %.

Aplicând aceste tratamente vom combate atât ciupercile cât și insectele dăunatoare printre care și păduchele din San Jose. Acesta suge seva, din care cauză pomii slăbesc din an în an și în cele din urmă se usucă. Deoarece păduchele din San Jose se înmulțește foarte repede este necesar să stropim pomii regulat altfel se produc pagube enorme.

Primăvara îndată ce se umflă bobocii de floare de măr și păr, apare gărgărița florilor (Athonomus pomorum) care depuna câte un ou în fiecare boboc.

Larva ce iese distruge organele interioare ale florii din care cauză ele nu leagă fructe.

Lupta contra gărgărițelor se duce prin scuturarea pomilor dimineața pe răcoare când insectele sunt încă amorțite. Gărgărițele căzute se adună pe rogojini sau prelate și se distrug prin ardere.

Contra gărgăriței florilor se poate lupta și prin stropirea cu Gamexan 2% .

În momentul deschiderii florilor gândacul păros distruge petalele și părțile gingașe din floare iar cărăbușul de mai distruge frunzele. Combaterea acestor gândaci se face prin scuturarea lor din pom sau prin stropirea cu Gamexan 2%.

După ce apar frunzele și bobocii din floare, mărul și parul se stropesc cu zeama bordeleza 1% în care se adaugă 250-400 grame de arxeniate la 100 litri soluție. Prin aceasta soluție se combat rapănul pe fructe și petele cafenii pe frunze produse de niște ciuperci și omizile de cotari care distrug atât frunzele cât și bobocii de floare.

Pentru combaterea făinarii mărului și agrișului, precum și bașicarea frunzelor Ia piersic, produse tot de ciuperci, folosim zeama sulfocalcică 2%.

Îndată după scuturarea petalelor, pomii se stropesc a doua oară cu soluțiile arătate mai sus. Cu acest tratament se combate ciuruirea frunzelor la cais și cireș, rapănul și petele cafenii de pe frunzele de măr și păr, putregaiul fructelor (Monilia) de la toate speciile, precum și viermele merelor.

La 2-3 săptamâni după cel de-al doilea tratament, pomii se stropesc cu aceleași soluții pentru combaterea viermelui merelor și perelor, a rapănului și a petelor cafenii de pe frunze, precum și a viermelui frunzelor.

Păduchii verzi, care atacă pomii, arbuștii, varza se combat prin stropiri cu soluție de nicotox 0,4-0,5% sau cu emulsie de săpun și petrol 1%.

Coropișnita se combate prin uruială otravită sau se prinde în ghivece îngropate la nivel cu suprafața pamântului.

Ploșnița verzei, purecii de pamânt și musca verzei se combat prin prăfuirea cu D.D.T. sau analcid seara sau dimineața.

Mana se produce pe ceapă, castraveți și roșii și se combate prin stropiri cu zeama bordeleza 0,5-1% repetate la intervale de 7-8 zile. La fel se tratează și putregaiul inelar al tomatelor care produce putrezirea fructului.

Stropirea plantelor se face pe vreme liniștită, fără vânt sau ploaie. Soluția cu care se stropesc plantele trebuie să se așeze pe toate organele plantei că o ceață foarte fină.

Deoarece soluțiile de stropit sunt otrăvitoare, fructele și legumele supuse tratamentului nu se dau în consum decât dupa 7-10 zile de Ia stropire și bine spălate.

Pentru a cunoaște modul de preparare a soluțiilor folosite în combaterea bolilor și dăunătorilor care atacă plantele din gradină vom folosi instrucțiunile care însoțesc de obicei preparatele chimice și ori de câte ori este nevoie, vom cere sfatul agronomului din apropiere.”

Fals sau adevărat? ”Bunicii noștri nu stropeau pomii și erau plini de fructe”. Calendarul anual al grădinarului