Cum combăteau bunicii noștri gândacul păros în livezi. 7 metode eficiente, vechi de 100 ani

Gândacul păros, prezent în această perioadă în multe zone din țară, unde produce pagube însemnate în livezi, are o lungă prezență pe teritoriul României și nu numai.

Deoarece aceștia migrează foarte repede prin zbor, au rezistență la insecticide și apar în perioadele în care putem afecta și albinele prin stropire, combaterea acestuia se face prin culegere și punerea în livadă a unor găleți albastre, aceasta fiind o culoare atractivă pentru acești dăunători,  în care introducem apă cu balsam floral.

Această metodă atrage gândacii păroși, care se îneacă.

Problema nu este nouă, fiind dezbătută de foarte mult timp.

Ziarul Universul, din luna mai 1927

Astfel, ziarul Universul, din luna mai 1927 menționa că ”Viile şi pometurile din regiunile de câmpie şi mai ales din Dobrogea au suferit pagube însemnate din cauza insectei cetonin (gândacul păros)”.

Sfaturi practice pentru pomicultori

În același context, ziarul Universul, din decembrie 1932 prezenta în cadrul aricolului ”Sfaturi practice pentru pomicultori”, o serie de recomandări de combatere a acestui dăunător.

Articol original:

Se ştie ravagiile ce le fac în plantaţiile de pomi insecta Cetonia hirtella (Tropinata hirta) sau gândacul păros, acel mic cărăbuş acoperit cu peri, care distruge mugurii florali, cu puţin înainte de a se desface, mâncându-le staminele.

Din această cauză recolta fructelor, pe regiuni întregi, e compromisă.

Până acum se întrebuinţau la combaterea lor, sărurile arsenicale. Eficacitatea lor e îndoelnică, pe lângă că sărurile acestea sunt scumpe.

Pentru combaterea acestor gândaci, indicăm astăzi două procedee mai eficace, încercate cu mai mult succes:

1. Întrebuinţarea fumului de bălegar aprins printre pomi, timp de câteva zile înainte de dezvoltarea completă a mugurilor.

Fumul se întăreşte şi devine mai eficace dacă peste bălega se toarnă o cantitate oarecare de păcură. El are efectul de a împiedica gândacii să se aşeze în plantaţie.

2. Gândacii se pot strânge şi da la păsări. Insă nu toate păsările îi mănâncă. Dacă însă se omoară, pe un ciur expus la aburul fierbinte al unui vas ce fierbe, atunci pot fi mâncaţi de păsări şi în special de găini.

Cu ce chimicale stropeau bunicii noștri grădinile. Adevărul despre mitul legumelor 100% naturale, produse în trecut

Sfaturi practice pentru combaterea diferitelor insecte care atacă acum plantele

Ziarul Cuvântul, din luna mai 1933 aborda același subiect, al gândacului păros, în articolul ”Sfaturi practice pentru combaterea diferitelor insecte care atacă acum plantele”:

Comunicat al serviciului de protecţiunea plantelor din ministerul agriculturii şi domeniilor

Combaterea insectelor care atacă florile arborilor roditori

Gândacul păros, gândacul flocos, sau Cetoniile.

Aceşti gândaci mănâncă florile arborilor roditori şi trebuie culeşi.

Culegerea lor se face dimineaţa. Se aşează de jur împrejurul pomilor prelate şi se scutură arborele pentru a face să cadă gândacii pe acestea.

Gândacii căzuţi vor fi strânşi în saci, iar sacii plini se cufundă în cazanul cu apă în clocot unde se ţin cel puţin 10 minute.

Gândacii sunt omorâţi iar cadavrele lor pot să fie întrebuinţate ca un bun îngrăşământ azotos.

Pentru a împiedica ca gândacii păroşi să atace florile ei să înăbuşă cu fum provenit de la grămezi de bălegar ce se aşează din foc, în loc în livezi şi li se dau foc.

7 metode de combatere a gândacului păros

Ziarul Universul, din aprilie 1934, a prezentat 7 metode de combatere a gândacului păros – cărăbuşul păros, în colaborare cu Institutul de cercetări agronomice:

1) Culegerea cu mâna de dimineaţă.

2) Scuturarea pe pânze, ce s’au aşternut sub copac, după ce mai întâi s’a făcut afumarea sau s’a pulverizat coroana arborelui cu apă. Gândacii se strâng şi se omoară apoi în apă clocotită sau prin ardere.

3) Se dă foc la grămezi de bălegar, ce sunt aşezate din distanţă în distanţă în livezi; fumul înăbuşă gândacii şi-i împiedică să atace florile.

4) Prin stropire cu emulsiune carbolică, mirosul goneşte insectele şi nu vatămă planta.

5) In alte ţări se întrebuinţează plante- cursă, ca de ex. revent., ce înfloresc înaintea pomilor şi floarea ţine mai mult şi apoi insectele pot fi adunate mai uşor cu mâna de pe aceştia.

6) Aratul în locul unde s’a observat depunerea de ouă; cel mai bine este să se facă în iunie.

7) Curăţirea terenului de resturi vegetale, gunoaie, pentru că femelele preferă să-şi depună ouăle în astfel de terenuri. Pentru că rezultatul să fie cât mai eficace e de dorit ca toţi acei, ce au observat apariţia gândacilor păroși nu o regiune să ia cât mai repede măsuri de combatere, putând împiedeca astfel depunerea de ouă și salvarea regiunii în anul viitor.

Dacă măsurile de combatere nu Gândacul (adultul) de Epicometis hirta Larve de diferite mărimi de Epicoanetla hirta Flori de mâl distruse sunt generale, atunci în zadar se distrug gândacii din o livadă, deoarece ei emigrează din împrejurimi şi continuă să dăuneze. (Florica L. Dimitriu – Staţiunea Entomologică)