Cum deosebim mugurii de rod de cei vegetativi. De ce nu rodesc pomii fructiferi

Atunci când privim cu atenție tulpina unui pom vom observa două categorii de muguri: vegetativi, responsabili de creșterea tulpinii și a frunzelor și floriferi (de rod), specializați în formarea florilor și reproducerea plantelor.

Mugurii vegetativi

Mugurii vegetativi au rolul de a asigura creșterea părții aeriene a pomilor de la un an la altul.

Din ei, în fiecare primăvară, iau naștere organe tinere numite lăstari, care, în funcție de cantitatea de hrană primită în cursul verii, se transformă până toamna în alte diferite organe.

Pomii formează anual un număr foarte mare de muguri vegetativi.

Din aceștia însă, numai o parte pornesc în creştere primăvara; o altă parte rămân în stare dormindă (muguri dorminzi).

Mugurii vegetativi mai servesc pentru înmulțirea soiurilor de pomi, cu ajutorul operaţiei de altoire.

Pornind de la un mugure vegetativ se poate reproduce un pom. Ei, mugurii vegetativi, conțin şi reproduc toată zestrea ereditară a pomului din care sunt recoltați. Pe această caracteristică se bazează înmulțirea soiurilor de pomi în pepiniere.

Mugurii floriferi

Mugurii floriferi au rolul de a da naștere la fructe. Din ei se formează mai întâi florile care, după legare (fecundare), dau rodul (de aceea li se spune și muguri de rod).

La unii pomi (specii) cum sunt mărul, părul și gutuiul, din mugurii floriferi pot lua naștere, alături de flori şi lăstari, din care motiv li se spune și muguri micşti.

Formațiuni ce pot lua naștere dintr-un mugure vegetativ:

1. pinteni;
2. țepușe;
3. punți de rod;
4. smicea;
5. nuieluşă;
6. mlădiță;
7. buchete de mai;
8. ramură mixtă;
9. ramură salbă (plete);
10. ramuri vegetative;
11. ramuri lacome;
12. muguri dorminzi

Care este raportul optim dintre unghiul de creștere al ramurilor și fructificare. Cum putem maximiza simplu producția

Cum deosebim mugurii vegetativi de cei floriferi

Cele două categorii de muguri, vegetativi și floriferi, se deosebesc după formă și mărime, mai ales în cursul iernii și primăvara iar la unele specii în a doua jumătate a verii și toamna.

Mugurii vegetativi sunt mici, de formă conică, cu vârful ascuțit și au lărgimea maximă la baza lor. Mugurii floriferi sunt voluminoși (umflați), cu vârful mai rotunjit şi au lărgimea maximă către mijlocul lor.

Pomii formează în fiecare an foarte muguri vegetativi, încât nu ridică nici o problemă pentru pomicultor, dar nu același lucru se întâmplă cu mugurii floriferi.

Când nu rodesc pomii

Pot exista ani în care pomii nu formează muguri floriferi și ca urmare nu fructifică.

Lucrul acesta se întâmplă foarte des la soiurile de iarnă ale mărului și părului, rar la prun și la celelalte specii pomicole.

Pentru a înţelege cauzele care conduc la lipsa mugurilor floriferi, deci şi a rodului în unii ani, e nevoie să se cunoască modul în care se formează mugurii floriferi.

Ei nu se nasc de la început ca muguri floriferi, ci provin (se formează) din transformarea unor muguri vegetativi foarte tineri (în lunile mai, iunie) și numai dacă în acea epocă pomul are hrană îndestulătoare și condițiile climatice sunt prielnice.

Rezultă că, în primul rând, pomii neîngrijiți, atacați de boli şi dăunători, fără aplicare de îngrășăminte, cu coroane îndesite în care lumina pătrunde anevoie, au posibilități scăzute de a forma muguri floriferi.

Procedeele complementare tăierii pomilor fructiferi. Ce presupun dresarea, înclinarea, arcuirea ramurilor

Alterananţa de rodire

Dar se întâmplă ca și la pomii bine îngrijiţi să nu se formeze muguri floriferi, cauza fiind de data aceasta recolta prea bogată a anului precedent. Datorită încărcăturii foarte mari cu fructe a pomilor, hrana (fabricată în frunze) este consumată cu precădere de fructe, încât rămâne prea puţină pentru transformarea mugurilor vegetativi în floriferi.

Și aceasta deoarece în timp ce fructele anului în curs cresc şi se maturează, în paralel se formează și mugurii floriferi pentru anul următor.

Se creează așadar o concurență pentru hrană între fructe pe de o parte și formarea mugurilor floriferi pe de altă parte, concurență care este cu atât mai puternică cu cât cantitatea de fructe este mai mare şi mai ales cu cât îngrijirea pomilor este mai slabă.

Lucrul acesta se petrece foarte frecvent la merii și perii de toamnă și iarnă, care în multe gospodării un an rodesc, an an nu rodesc, fenomen cunoscut sub numele de alterananţă de rodire.

Rezultă din cele spuse că pomii bine îngrijiţi formează regulat (an de an) muguri florali (e vorba în special de măr și păr) cu condiţia ca încărcătura cu fructe a pomului să nu fie peste măsură, pentru puterile de hrănire a pomilor.

Sursa: profesor doctor docent Aurel Negrilă – ”Pomicultura pe înțelesul tuturor”, Editura Ceres 1983