Cum recunoaștem legumele fertilizate în exces cu azot. Studii științifice despre nitrați și nitriți
În goana după profit, legumicultorii din țară și străinătate se folosesc de trucuri pentru a maximiza producția și a obține rapid recolte mai mari.
Unul dintre acestea este fertilizarea cu azot în exces a plantelor.
Legumele fertilizate în exces cu azot pot fi recunoscute pe tarabe sau în rafturile hypermarketurilor prin câteva semne caracteristice, precum:
- Creșterea rapidă și exagerată a plantei – aceasta va fi mult mai mare decât ar trebui să fie în condiții normale.
- Frunzele verzi intense – acestea vor avea o culoare verde închis, intensă și uniformă.
- Frunzele mai mari – frunzele vor fi mai mari decât ar trebui să fie și vor fi mai groase.
- Tulpina mai groasă – tulpina plantei va fi mai groasă decât ar trebui să fie în mod normal.
Este important să menționăm că acest exces de azot poate fi dăunător pentru sănătatea plantelor și umană, prin prezența în exces de nitrați și nitriți.
Cum se face preîncălzirea solului pentru recolte extra timpurii de legume
Despre nitrați și nitriți
Azotul este un element chimic prezent în atmosferă și este esențial pentru creșterea plantelor. Legumele absorb azotul din sol și îl transformă în proteine și alte substanțe nutritive.
Nitrații și nitriții sunt compuși chimici ce conțin azot și sunt adesea găsiți în legume. Aceștia se formează atunci când bacteriile din sol transformă azotul în nitrați și apoi în nitriți.
Deși nitrații și nitriții sunt adesea prezentați ca substanțe periculoase pentru consumul uman, aceștia pot fi găsiți în mod natural în legume. De fapt, nivelul de nitrați și nitriți din legumele proaspete naturale este mai mic decât cel din carne procesată sau alte alimente procesate.
În general, consumul de legume este considerat benefic pentru sănătate, deoarece acestea sunt o sursă importantă de nutrienți, cum ar fi vitaminele, mineralele și fibrele alimentare. Cu toate acestea, este important să se acorde atenție provenienței legumelor și să se evite consumul de legume tratate cu pesticide sau alte substanțe chimice.
Impactul asupra sănătății umane: Consumul de legume fertilizate în exces cu azot poate fi dăunător pentru sănătatea umană. Se recomandă să se spele și curețe legumele înainte de consum, pentru a reduce nivelul de nitrați din acestea.
Impactul asupra mediului: Aplicarea excesivă de azot poate duce la poluarea solului și a apei. De exemplu, azotul în exces poate duce la eutrofizarea apei, ceea ce poate duce la creșterea excesivă a algelor și a altor plante acvatice, ceea ce poate duce la scăderea oxigenului din apă și la moartea peștilor.
PONT Cum putem crește luminozitatea în zona răsadurilor de legume. Ce beneficii are lumina pentru plantele tinere
Studii științifice despre nitraţi şi nitriţi
Cercetările desfășurate pe o perioadă de un an, pentru legume cultivate, atât în câmp, cât şi în spaţii protejate, achiziţionate din pieţele municipiului Iaşi, au evidenţiat valori ale concentraţiilor de nitraţi şi nitriţi în limite reduse.
Aceste sondajele analitice ar putea evidenţia faptul că mulţi dintre producătorii particulari utilizează pentru fertilizare îngrăşăminte naturale, respectiv faptul că practică aceste culturi pe terenuri relativ sărace în azot.
În general se observa că iarna atât valorile nitraţilor cât şi cele ale nitriţilor sunt mai mari din cauza temperaturii şi luminozităţii scăzute (cazul speciilor nedepozitate), şi respectiv ca urmare a depozitării, posibil în condiţii necorespunzătoare, pentru speciile analizate în alte perioade decât cele imediate după recoltare.
Se constată că primavara valorile nitraţilor şi nitriţilor sunt cele mai mici în comparaţie cu cele găsite în alte anotimpuri de vegetaţie, deoarece condiţiile de mediu nu favorizează acumularea acestor ioni, ca urmare a accentuarii proceselor de crestere şi dezvoltare proprii plantelor.
La salată se observă valorile cele mai mari iarna, dat fiind faptul ca s-a cultivat în spaţii protejate şi s-au administrat fertilizatori anorganici. Valorile cele mai mici s-au obţinut primavara, când condiţiile de mediu nu au favorizat acumularea nitraţilor în plantă, iar fertilizarea s-a facut cu îngraşăminte natural.
Date din lucrarea ”Cercetări privind conţinutul de nitriţi/nitraţi în unele specii de legume cultivate în judeţul Iaşi”, scrisă de un grup de autori – Simona Diana Cumpătă , Mihai Cristian Răducănescu, D. Beceanu de la Facultatea de Horticultura, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi, Centrul de Cercetari Agronomice, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Iasi; Facultatea de Chimie, Universitatea „Al. I.Cuza” Iasi.
Pingback: Experiment care clarifică ce metodă de cultivare a cartofilor este mai productivă: întregi sau tăiați în jumătate – Atlas pentru casă și grădină