EXCLUSIV În ce condiții poate fi folosită apa din râuri şi lacuri de acumulare pentru irigare

Irigarea terenurilor agricole mari dar și a micilor grădini este o problemă de maxim interes pentru cei implicați în aceste activități.

De multe ori grădinarii ce au proprietăți în proximitatea cursurilor de apă sau a lacurilor de acumulare se întreabă în ce condiții pot folosi apa aflată în proprietatea statului pentru irigarea culturilor.

Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au adus o serie de clarificări referitoare la prevederile legale actuale, în ceea ce privește utilizarea a apei din râuri şi lacuri de acumulare pentru irigarea terenurilor agricole (fără a afecta cursul apei sau infrastructura).

Astfel, Ana-Maria Agiu, specialist relații publice la Administrația Națională „Apele Române” a precizat pentru populare.ro:

Apa din râuri şi lacuri  de acumulare pentru irigarea  terenurilor agricole  poate fi folosită  în conformitate  cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare, cu referire la regimul de folosire a apelor:

• Articolul  48, alineat (1) Lucrările care se construiesc pe ape sau  care au legătură cu apele şi activităţile care se desfăşoară pe ape sau care au legătură cu apele sunt:

b) lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile  şi instalaţiile aferente:  alimentări  cu  apa potabilă,  industrială şi pentru irigaţii,  amenajări piscicole, centrale hidroelectrice,  folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutărit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;

• Articolul 62 alineat – (1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţă complexă pentru a asigura alimentarea cu apă pentru populaţie, industrie şi irigaţii, producerea de energie electrică, apărarea împotriva inundaţiilor, piscicultură şi agrement.

De asemenea, la Articolul 12 din Legea apelor se precizează că:

• Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligaţia să  asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.
• În vederea  folosirii  judicioase a  apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei.

Condițiile în care apa poate fi folosită pentru irigarea culturilor

În ceea ce privește condițiile în care apa poate fi folosită pentru irigare, ing. Sorin Lucaci, directorul Administrației Naționale „Apele Române” a menționat:

Condiţiile în care poate fi folosită apa de suprafaţă (râuri, lacuri de acumulare) pentru irigarea terenurilor agricole sunt conforme cu cele arătate mai sus.

În plus, construirea şi utilizarea lucrărilor, inclusiv a lucrărilor pentru irigaţii, se realizează prin reglementarea din punct de vedere al gospodăririi apelor, în baza:

• Ordinului nr. 3.147 din 6 decembrie 2023 privind aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de gospodărire a apelor;
• Ordinului nr. 828 din  25 iulie 2019 privind aprobarea Procedurii şi competenţelor de emitere, modificare şi retragere a avizului de gospodărire a apelor, inclusiv procedura de evaluare a impactului asupra  corpurilor  de  apă,  a Normativului de  conţinut  al  documentaţiei tehnice supuse avizării, precum şi a Conţinutului-cadru  al  Studiului  de  evaluare  a impactului asupra corpurilor de apă.

Încălcarea dispoziţiilor Legii Apelor nr. 107/ 1996, cu  completările  şi modificările ulterioare, (incluzând aici şi folosirea apelor de suprafaţă pentru irigarea terenurilor agricole – a se vedea Art. 87), atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz şi se sancţionează conform Art. 88 din Legea Apelor nr.107/ 1996.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se face aşa cum este prevăzut la Art. 90 din Legea Apelor, nr.107/ 1996, cu completările şi modificările ulterioare.

Ce prevăd articolele 87 și 88 din Legea Apelor

Art. 87. – Constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

1) executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au legătură cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

2) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;

3) folosirea resurselor de apă de suprafaţă sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu excepţia satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii;

4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum şi descărcarea de reziduuri şi orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, de pe plajă sau de pe faleza mării, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;

6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afara perimetrelor marcate, peste limita cantităţii maxime de 5.000 m3 pe an;

7) nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiei de a solicita autorizaţia de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;

8) nerespectarea, de către producătorii de informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărirea apelor, a obligaţiilor de a păstra aceste date şi de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;

9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;

10) neîntreţinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţă a apei sau de către deţinătorii de lucrări;

11) nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecţie;

12) nerespectarea de către utilizatorii de apă a obligaţiilor legale care le revin privind gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare-epurare;

13) neasigurarea întreţinerii şi exploatării staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizată, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficienţei acestora şi de intervenţie operativă în caz de neîncadrare în normele de calitate şi în limitele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor;

14) evacuarea apelor de mină sau de zăcământ în cursurile de apă fără asigurarea epurării corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţă;

15) folosirea, transportul, mânuirea şi depozitarea de reziduuri sau de substanţe chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluării, directă sau indirectă, a apelor de suprafaţă sau subterane;

16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentări cu apă potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a peştilor;

17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor şi în afara locurilor anume destinate şi amenajate în aceste scopuri;

18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;

19) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a vehiculelor şi autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice;

20) spălarea, în cursurile de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanţe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenţilor şi a ambalajelor ce au conţinut pesticide sau alte substanţe periculoase;

21) vărsarea sau aruncarea în instalaţii sanitare sau în reţele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanţelor periculoase;

22) deversarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condiţiilor stabilite de deţinătorii acestora, ca şi lipsa preepurării locale a acestor ape;

23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conţinut toxic;

24) nerespectarea, de către persoanele fizice şi juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;

25) inexistenţa, la utilizatorii de apă, a planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale sau neaplicarea acestora;

26) neanunţarea unităţilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;

27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apă care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;

28) nerespectarea, de către persoane fizice şi persoane juridice, a restricţiilor în folosirea apelor şi a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de secetă, ape mari sau calamităţi;

29) inexistenţa planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;

30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;

31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puieţilor din albiile cursurilor de apă, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;

32) plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;

33) păşunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apă;

34) distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiilor de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;

35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;

36) efectuarea de săpături pe maluri şi în albiile cursurilor de apă sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;

37) circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;

38) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;

39) inexistenţa la lucrările de barare a cursurilor de apă a instalaţiilor care să asigure în aval debitele salubre şi debitele de servitute, precum şi migrarea ihtiofaunei;

40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare şi prizelor de apă, precum şi neasigurarea debitelor salubre şi a debitelor de servitute;

41) inexistenţa sau nefuncţionarea puţurilor de observaţie şi control pentru urmărirea poluării apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;

42) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă captate sau evacuate;

43) inexistenţa dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;

44) întreţinerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsură şi control al debitelor de apă captate sau evacuate, precum şi a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;

45) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanţi de specialitate;

46) refuzul de a permite, personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor şi celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile şi incintele utilizatorilor de apă sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta şi a întreţine aparatura de măsură şi control, a preleva probe de apă sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;

47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ale Regiei Autonome Apele Române;

48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea poluării apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizaţiei de gospodărire a apelor;

49) neprimirea sub orice formă, de către deţinătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;

50) executarea de construcţii sau instalaţii supraterane în zonele de protecţie a platformelor meteorologice;

51) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamităţi naturale;

52) inexistenţa instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de descărcare în instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;

53) branşarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apă centralizată, fără existenţa sau realizarea reţelelor de canalizare a staţiei de epurare.

Art. 88. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 87, săvârşite de persoanele fizice şi persoanele juridice, se sancţionează, după cum urmează:

2. a) cu amendă de la 2.000.000 lei la 3.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) şi 52);
3. b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);
4. c) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 250.000 lei la 500.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la art. 87 pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) şi 53).