Lucrările agricole în luna Iulie. Sfaturi din anul 1910
Ziarul Albina, din 27 iunie 1910, prezenta o serie de sfaturi privind lucrările agricole din luna iulie.
Astfel, în livezi: Pomii pe timp secetos trebuie udaţi şi tăiate crengile date de la rădăcină şi de pe tulpină. De pe la 20 ale lunii se poate începe cu altoitul cu mugurii crescuţi în acest an.
În grădina de legume se începe culesul mazărei şi lintei, se recoltează semințele de morcovi, păstârnac, pătrunjel, de sfeclă, de salată de conopidă, varză, gulii şi ceapă.
CALENDARUL GRĂDINARULUI în luna IULIE. Ce lucrări se fac în livadă și grădină
Articol original Ziarul Albina:
Sfaturi de obşte
In luna aceasta se urmează cu seceratul grâului şi a altor cereale, cu treeratul şi îngrijirea seminţelor puse la magazie.
Îndată după ridicarea grâului de pe câmp, ar trebui ca toate locurile de mirişte să se are cât se va putea mai la suprafaţă, ca astfel toate seminţele de erburi vătămătoare să fie acoperite cu pământ. Aceste seminţe, la cea mai mică umezeală, vor încolţi şi vor creşte şi când locul este acoperit cu verdeaţă, se grăpează în lung şi deacurmezişul şi astfel toate burufenile sunt desrădăcinate şi uscate de căldura soarelui.
Astfel de lucrări se fac de agricultorii din străinătate şi sunt bine făcute, fiindcă numai cu modul acesta îşi pot scăpă semănăturile de fel de fel de burueni vătămătoare.
Toate ogoarele (arăturile) făcute în luna Maiu şi Iunie, în această lună se ară pentru a doua oară; însă de această dată arătura se face de-a curmezişul locului, ca brazdele să se fărâmiţeze mai bine. Aceste arături se fac mai la suprafaţa locului.
In Transilvania, după ce au trecut două săptămâni delà această arătură, agricultorii săteni îşi grăpează locul, ca pământul să se mărunţească şi mai bine.
Seceratul ovăzului.
Pe la jumătatea acestei luni sau chiar pe la sfârşit, se începe seceratul ovăzului, care ca şi treeratul se face cu aceleaşi instrumente agricole.
Macul
Dacă s’a copt, se smulge sau se taie cu secera sau cu un toporaş. După secerat, se fac mici snopi cari se aşează glugi.
Se lasă 10 zile în bătaia soarelui şi după aceea se treeră sau se bat cu un băţ. După treerat, seminţele se dau la ciur de 2 ori, ca să se cureţe bine. Se pun la magazie, unde se păstrează până la vânzare.
Inul
Când s’a semănat numai pentru fuior, se recoltează până nu s’au copt seminţele; iar când s’a semănat şi pentru seminţe, atunci recolta se face după ce seminţele s’au copt.
Inul se smulge din pământ cu multă băgare de seamă, ca tulpinele să nu se scuture. Smulsul inului se face mai bine când pământul are puţină umezeală. După smuls, se fac mici snopi (mănuşi), cari se leagă cu teiu, cu paie sau chiar fire de in însă mai mici. După recoltă, inul se usucă la soare şi după ce s’a uscat, se bate pe un scaun ca să se scuture seminţele şi foile. In timpul uscatului, inul nu trebue lăsat ca să cadă rouă pe el afară, nici a fi plouat. După ce inul s’a uscat şi s ’au bătut, după ce s’au scos seminţele, se topeşte în apă stătătoare. După topit, se spală bine, se usucă, se bate şi se meliţă, apoi se dărăceşte şi se perie.
Muştarul
Muştarul se recoltează ca şi rapiţa, când trunchiuleţele au început a îngălbeni, iar foile a cădea. După recoltă, se duce la arie, unde se treeră. Seminţele se păstrează mai bine în pleava lor, în magazie până ce se usucă bine, după aceea se vântură şi boabele se păstrează în magazie.
Lintea
Lintea se coseşte dimineaţa până ce nu s’a ridicat roua. După cosit, se mai lasă vr’o câteva zile în bătaia soarelui, după aceea se treeră, iar boabele se păstrează în magazie până ce se întrebuinţează,
Cositul mohorului, porumbului şi al sorgului
Când aceste nutreţuri nu se dau în stare verde ca hrană animalelor, atunci îndată ce au înspicat, se cosesc de se face fân şi astfel se dau ca hrană vitelor. Când aceste nutreţuri nu se pot usca din cauza timpului prea ploios, se pot păstra în anumite gropi, unde dospesc şi în cazul acesta poartă numele de mitreţ murat, sub care stare se dau vitelor în timpul iernei.
Culesul cânepei
Cânepa semănată în luna Aprilie pentru fuior, se culege în această lună, când tulpina capătă o culoare galbenă. Aceleaşi lucrări pe cari le-am văzut la recolta inului, se fac şi la a cânepei, cu deosebire că cânepa se topeşte mai bine în apă stătătoare decât în apă curgătoare.
Rapiţa de toamnă
Semănatul rapiței de toamnă, numită şi coltza, se face de pe la 20 a acestei luni. Ca soiuri de rapiţă, se seamănă rapiţa de Hamburg şirapiţa Paraploaie, cu floarea albă. Semănătura se face prin împrăştiere şi în rânduri cu maşina, depărtarea dintre rânduri va fi de 40-50 cm. In acest caz se seamănă 3—6 litri de sămânţă, şi când se seamănă prin împrăştiere 4-8 litri de sămânţă. Rapiţa crește bine în pământurile în care creşte grâul. La noi se mai seamănă şi rapiţa comună cu floarea galbenă .
Grădina de pomi
Pomii pe timp secetos trebuesc udaţi şi mai trebue tăiete toate crăcile date de la rădăcină şi de pe tulpină. De pe la 20 ale lunii se poate începe cu altoitul cu mugurii crescuţi în acest an.
Grădina de legume
Se începe culesul mazărei şi lintei, se recoltează semințele de morcovi, păstârnac, pătrunjel, de sfeclă, de salată de conopidă, varză, gulii şi ceapă.
În podgorii
Dacă via nu s ’a plivit şi nu s ’a săpat până la 20 a acestei luni st. v. aceste lucruri trebuesc amânate până ce strugurii au început să dea în copt.