Metode ieftine uitate, vechi de 120 ani, de protecție a grădinii împotriva melcilor și limacșilor. Funcționează și astăzi!

Ziarul Albina, din luna decembrie 1897, prezenta o serie de SFATURI PRACTICE în cadrul articolului ”Cum ferim de melci straturile de legume și răsadurile”, folosind metoda unei pânze înmuiate în sulfat de fier.

Aceasta presupune ”să se întindă pe suprafața pămîntului și în jurul straturilor cu legume sau răsaduri pe care vrem să le apărăm de melci, o panglică de pânză lată de patru sau cinci centimetri, care a stat timp de 24 ore muiată în o soluție făcută din sulfat de fier (calafean) și apă.”

Deși este o metoda veche, aceasta este ieftină și poate avea eficiență și în prezent.

Ce este sulfatul de fier

Sulfatul de fier (denumit și ferrosulfat sau sare verde) este o sare a acidului sulfuric cu fierul, fiind comercializată sub forma unei substanțe cristaline de culoare verde-turcoaz, solubilă în apă.

În agricultură are aplicabilitate ca îngrășământ de sol și frunze adecvat pentru deficiența de fier și pentru:

• Dezinfectarea trunchiurilor copacilor / Eliminarea muşchilor şi a lichenilor;
• Distrugerea insectelor dăunătoare / Prevenirea şi tratamentul bolilor fungice;

Eficacitate/ avantaje:

• Repelent: Sulfatul de fier are un gust amar și un miros neplăcut pentru melci, acționând ca un repelent.
• Relativ sigură: Sulfatul de fier este un compus natural, non-toxic pentru oameni și animale, fiind utilizat și ca supliment alimentar pentru plante.
• Bariera fizică: Pânza umedă creează o barieră fizică pe care melcii o consideră dificil de traversat.

Limitări:

• Eficiență redusă în ploaie: Eficacitatea metodei este redusă semnificativ dacă plouă, deoarece sulfatul de fier se dizolvă în apă.
• Nu elimină melcii: Metoda doar îndepărtează temporar melcii, fără a-i elimina.
• Poate afecta plantele: Sulfatul de fier poate fi dăunător pentru unele plante în concentrații mari. Este important să se utilizeze o soluție diluată.

Alternative:

• Metode mecanice: Utilizarea barierelor fizice, precum garduri din plasă metalică sau folie de aluminiu, pot fi mai eficiente pe termen lung.
• Prinderea manuală: Colectarea manuală a melcilor poate fi o metodă eficientă pentru infestații mici.
• Prădătorii naturali: Încurajarea prădătorilor naturali ai melcilor, precum păsările, poate ajuta la controlul populației.
• Soluții chimice: Pesticidele chimice pot fi o opțiune, dar este important să se utilizeze produse omologate și să se urmeze cu strictețe instrucțiunile de pe etichetă pentru a evita dăunarea mediului și a altor organisme.

Articol original din Ziarul Albina (decembrie 1897)

SFATURI PRACTICE Cum ferim de melci straturile de legume și răsadurile.

”Melcii și mai ales acei cari nu au ghioce (NR limacși), sunt animale forte urâte de cultivatori, din cauza stricăciunilor ce fac. Ei se nutresc mai mult cu legume și plante folositoare omului și se pot da numerose pilde de lăcomia pe care о au totdeauna. Mai stricători decât oricând sunt primăvara, căci în acest timp al anului se nutresc numai cu plante tinere și răsaduri mici și cum sunt de mâncăcioși fac adevărate jafuri în straturi.

Mulți cultivatori observând răul ce-i fac melcii plantelor tinere, mâncându-le frunzele, au căutat să găsescă arme de apărare în contra lor. Prin diferite cercetări s-a găsit că presărând în jurul plantelor rădături de lemn, funingine, cenușe, var, le putem apără întru câtva de lăcomia melcilor, totuși melcii găsesc de multe ori mijloce să înlăture aceste piedici și să-și satisfacă lăcomia.

Cultivatorii însă nu s’au dat bătuți, s’au pus din nou pe lucru și necontenit se descoper piedici pentru lăcomia melcilor.

Una din cele mai noi este următoarea:

Să se întindă pe suprafața pământului și în jurul straturilor cu legume sau răsaduri pe cari voim să le apărăm de melci, o panglică (cordea) de pînză lată de patru sau cinci centimetri, care a stat timp de două-zeci și patru de ceasuri muiată în o soluțiune făcută din cinci părți sulfat de fer sau calafean și din cinci deci de părți de apă. Atingerea acestei panglice le e forte neplăcută melcilor.

Și e destul ca el să simtă mirosul calaicanului, pentru ca să fugă. Din causa ploilor mirosul calaicanului se poate pierde de pe panglici și de aceea e bine, ca imediat după ploaie, să se moaie din nou panglica în calaican”.