Protejarea livezilor împotriva dăunătorilor. Care sunt cele mai importante boli la pomii fructiferi
Există un număr mare de organisme, animale sau vegetale, care provoacă pomilor mari pagube reducând cantitativ recoltele și depreciindu-se din punct de vedere calitativ.
Speciile aparținând regnului animal numite , dăunători” sunt, în marea lor majoritate, insecte și apoi în ordine descrescândă păianjeni (acarieni), viermi cilindrici (nematozi) și chiar mamifere (rozătoare). Pagubele provocate de aceștia se numesc daune și în unii ani pot să compromită total recoltele.
Speciile aparținând regnului vegetal sunt numite ,,agenți fitopatogeni” iar modificările produse asupra pomilor se numesc, ,boli infecțioase”. Majoritatea agenților fitopatogeni sunt ciuperci, bacterii, virusuri sau microplasme.
Datorită faptului că pomii rămân pe același teren timp de decenii (deci nu se poate aplica asolamentul ca la culturile anuale), dăunătorii și agenții fitopatogeni odată instalați în livadă, profită de sursa de hrană abundentă și continuă să se înmulțească cu mare rapiditate.
Principalii dăunători ai pomilor sunt:
* PĂDUCHII ȚESTOȘI și în mod special Păduchele din San Jose, dăunători foarte periculoși, care atacă toate speciile pomicole. Pomii puternic atacați se usucă începând de la vârf spre bază.
* GĂRGĂRIȚA florilor de măr și de păr provoacă mari pagube celor două specii deoarece adulții și mai ales larvele se hrănesc cu organe interne ale florilor din mugurii încă nedeschiși. Pagubele produse de acest dăunător pot ajunge până la 98-100% din flori.
* VIERMII fructelor sunt de fapt larvele unor fluturi. Din ouăle depuse la suprafața fructelor apar larve care pătrund în fructe, pomacee, drupacee, ajungând până la semințe pe care le consumă. Fructele atacate cad.
*PĂIANJENII se hrănesc cu seva pomilor pe care o sug fixându-se pe frunze și pe pedunculii florilor și fructelor. Vigoarea pomilor atacați scade, fructele rămân acre iar diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor este stânjenită.
*OMIZILE DEFOLIATOARE care atacă toate speciile pomicole sunt de asemenea larvele unor fluturi. Ele se hrănesc cu frunzele pomilor reducând prin aceasta suprafața de sinteză și provocând înrăutățirea condițiilor de hrană pentru fructe și pentru diferențierea mugurilor de rod.
* AFIDELE și PURICII (păduchii) verzi, bruni, roșii, cenușii etc., atacă toate speciile pomicole fixându-se pe dosul frunzelor și pe lăstarii tineri pentru a suge seva.
Principalele boli ale pomilor sunt:
* RAPĂNUL mărului și părului este o ciupercă care apare pe frunze, pe pedunculul floral, pe fructe și chiar pe lăstari sub forma unor pete brun-negricioase. Frunzele atacate se usucă și cad micșorând suprafața de fotosinteză și deci hrănirea pomilor. Ca urmare recolta scade, iar diferențierea mugurilor pentru anul următor este redusă. Fructele atacate în fază tânără cad. Dacă sunt contaminate mai târziu ajung la maturitate dar sunt deformate, fără aspect și nu se pot păstra, deoarece boala se dezvoltă și în depozite.
*FĂINAREA este de asemenea provocată de o ciupercă ce atacă mugurii, frunzele, lăstarii, florile și fructele mărului pe suprafața cărora apare o pulbere albicioasă după care se usucă și cad. Pomii puternic atacați pierd frunzișul, florile avortează, iar diferențierea mugurilor pentru anul următor este compromisă.
* PUTREGAIUL BRUN și MUMIFICAREA FRUCTELOR, apare, atât la pomacee cât și la drupacee și provoacă mari pagube mai ales în anii cu multă umiditate. Este cunoscut și sub denumirea de MONILIOZA (Monilinia laxa) – Putregaiul brun sau Mumifierea fructelor – este o ciupercă ce atacă aproape toate speciile pomicole sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic, nectarin, prun) și seminţoase (măr, păr, gutui).
*CIURUIREA FRUNZELOR la drupacee este provocată de o ciupercă a cărei prezență este marcată prin apariția pe frunze a unor pete circulare brune care până la urmă se desprind și cad lăsând frunza,, ciuruită” și cu capacitate de sinteză redusă.
*BĂȘICAREA FRUNZELOR DE PIERSIC este de asemenea, provocată de o ciupercă.
* VIRUSUL PLUM – PLOX (PPV), cunoscut si sub numele de Sharka, este endemic in Romania. El afecteaza in mod special prunii, dar si alte specii samburoase, precum piersicii si caisii. Nu exista niciun fel de tratament impotriva sa. Infestarea cu acest virus face ca fructele sa nu mai acumuleze decât o cantitate mică de zaharuri si sa cada din pom inainte de vreme. Majoritatea fructelor prezinta pe ele inele verzi, unde pulpa este mai densa si mai acră.
Pentru protejarea plantațiilor pomicole împotriva bolilor și dăunătorilor se aplică un complex de măsuri prin care se urmărește menținerea sănătății și a capacității de rodire a pomilor.
Aceste măsuri sunt clasificate în: măsuri de carantină, măsuri agrotehnice, fizico – mecanice, biologice și chimice.
Rezultate bune în acțiunea de protejare a pomilor se obțin numai dacă se aplică toate măsurile, ”în complex”.
Neglijarea uneia sau a mai multor verigi din acest complex duce la diminuarea efectelor măsurilor aplicate și în final la dezvoltarea bolilor și dăunătorilor în detrimentul producției.