Categories: Grădină

România este cel mai mare producător de prune din Uniunea Europeană

UPDATE România este cel mai mare producător de prune din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

În 2021, în România au fost produse peste 800 000 de tone de prune, menționează Comisia Europeană în România.

Totodată, România este una dintre țările care se situează în topul mondial al producției de prune.

Conform Wikipedia, țara noastră se află pe locul 4 în clasamentul mondial, cu o producție de peste 500.000 tone/an, fiind depășită doar de către China, Serbia și SUA.

Tratamentele anuale pentru pomii fructiferi (actualizate 2023)

Producția de prune ne clasează totodată pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o producție dublă față de Franța.

Alte statistici

În livezile din România se află în acest moment peste 34 de milioane de pruni. Comparativ, în țara noastră sunt plantați 24 de milioane de meri.

Procentual, la nivelul anului 1905, 88% din totalul pomilor fructiferi din România erau prunii. Conform recesământului agricol din anul 2010, procentul calculat de pruni a fost de 48 % din suprafaţa cu pomi fructiferi.

Prunele sunt pe locul doi în clasamentul celor mai populare fructe din lume, primul loc în acest top fiind ocupat de mere.

UTILIZARE

Principalele utilizări ale prunelor în gospodăriile românilor sunt legate de distilare, pentru pălincă, țuică, dar și pentru fabricarea de gemuri.

La nivelul anului 1979 aproape jumătate dintre prunii cultivați în România erau cele trei soiuri tradiționale din țara noastră: vinete româneşti, grase româneşti şi tuleu gras.

În prezent, cel mai comun soi întâlnit în România este Stanley, care este autofertil, foarte productiv, rezistent la boli. Fructele pot fi consumate în stare proaspătă şi prelucrate.

Pomii columnari. Avantaje și dezavantaje

Diferența dintre țuică și pălincă

Diferența dintre cele două băuturi, produse la scară largă în România este că palinca se produce din diverse fructe, în timp ce țuica se produce doar din prune. Așadar, expresia țuică din prune este incorectă.

Ambele se produc prin fermentarea și distilarea fructelor.

Prima atestare documentare a țuicii datează din anul 1386 când a fost menționată într-un act de percepție fiscală sub denumirea de „cujka”.

În unele zone țuica mai este denumită în termeni populari horincă, rachiu, şliboviţă sau turț, primul termen fiind folosit în special pentru o țuică mai slabă.

Oficial, în România sunt aproximativ 50.000 de cazane de ţuică.