Secetă și caniculă de 61 de grade acum 100 de ani: Impactul asupra agriculturii în paginile ziarelor

Ziarul Viitorul din 14 august 1921, prezenta în cadrul articolului ”Căldurile și efectele lor” o serie de aspecte la zi, privind situația determinată de secetă și temperaturile extrem de ridicate.

Situația prezintă relevanță și din perspectiva poluării mult mai mici de la acea vreme, cu 25 de ani înaintea Foametei din anii 1946–1947, determinată tot de secetă.

Iată câteva extrase interesante din articol:

• În perioada cuprinsă între jumătatea lunii iulie și cea a lunii august 1921 nu a plouat deloc în România;
• Date a căror sursă a fost indicat Institutul Meteorologic din București anunță temperaturi de 40,5 grade la umbră și peste 61 la soare (solul gol). Totodată, sursa menționată a măsurat o temperatură medie ”la înălțimea omului” de 44 grade la soare;
• Izvoare, puțuri, pârâuri din toată țara au scăzut sau au secat;
• Căldura era atât de ridicată încât ”pălăria nici nu o poți ține pe cap, iar mulți oameni umblă cu haina pe mână”;
• Au secat puțurile de iod de la stațiunea balneară Vulcan, din județul Dâmbovița;
• În unele zone ”apa se vinde pe bani din cauză că au secat izvoarele și fântânile”;
• ”Producția agricolă se anunță a fi foarte slabă. Prețurile cerealelor sunt în continuă urcare, iar zarzavaturile sunt cu totul compromise”.

Ce este seceta pedologică și cum afectează culturile lipsa de apă

Mai jos puteți citi articolul din 1921, cu păstrarea ortografiei originale:

CĂLDURILE ȘI EFECTELE LOR — Am avut 41 gr. la umbră și peste 61 gr. la soare!— Secarea puțurilor și pâraelor

Dela a doua jumătate a luniei Iulie căldurile au început să fie din ce în ce mai persistente și mai mari.

Tot de atunci și până acum, nu s’a mai văzut, în imensa parte a țărei, o picătură de ploaie. Lesne de înțeles ce consecințe grozave pot să aibă asemenea călduri atât de continue pentru întreagă viață a țărei.

În primul rând, din cauza secetei au avut să sufere unele semănături și in special fâneturile și porumburile. Apoi din cauza unei lipse de ploae atât de îndelungate au avut multi d’e suferit îsvoarele, puțurile, pârnele, râurile, bălțile. Unele au scăzut mult iar altele au secat cu totul.

Cea mai mare căldură

In ziua de 10 August am avut în București cea mai mare căldură din parte s’au înregistrat până acum în vara asta.

In această privință institutul meteorologic din București ne comunică următoarele:

Ultimele 24 de ore au fost caracterizate printr’un cer liniștit, uscat și excesiv de călduros.

In S. și V. țărei temperatura s’a ridicat și trecut de 39 grade, iar la București în ziua de 10 a atins 41 grade la umbra, 44 grade la soare și din 1896 nu s’a mai înregistrat la București o temperatură atât de ridicată în luna August.

Iată cifrele comunicate de institutul meteorologic pentru ziua de 10 curent:

La ora 8 dim. am avut 28gr. la umbră, 34 la soare (solul gol). La ora 2 d. a. 40gr. la umbră,»la soare (solul gol). Intre orele 2-3 d. a., căldura a atins limita gradației, adică, 40,5 la umbră și peste 61 la soare (solul gol).

Temperatura medie, la înălțimea omului a atins 44gr. la soare.

Suferințele bucureștenilor

Nu știm cum o fi ducând-o lumea în celealte părți. Bănuim însă că o duce destul de prost. La noi în București însă este un adevărat chin. Căldura ne ia în primire de dimineațași nu ne lasă până a doua zi când ne ia din nou. Transpirația nu încetează nici un minut în tot cursul celor 24 de ore. Dacă mai punem pe deasupra și lipsa de apă, care durează 22 de ore din cele 24, apoi este ușor de închipuit în ce chinuri trăim. La Șosea, nu-i chip să te duci nici ziua, nici seara ca să te mai răcorești, căci te îneacă praful și fumul de la automobile. Așa că nu-i nici o deosebire de temperatură și de aer între oraș și șosea. In timpul zilei, mai ales de la ora 10 până pe la 5 seara este foarte greu de circulat pe străzi din cauza căldurei excesive. Pălăria nici nu o poți ține pe cap, iar mulți oameni umblă cu haina pe mână.

Lipsa de apă

Din cauza acestor călduri tropicale am avut de suferit, atât în Capitală ,cât și în multe părți ale țărei, de lipsă de apă. Și oricine își poate închipui de însemnează, pe asemenea călduri excesive, lipsa de apă, atât pentru oameni cât și pentru animale.

In primul rând este demn de notat că din cauza secetei au secat puțurile de iod de la stațiunea balneară Vulcane, din județul Dâmbovița, așa că vilegiaturiștii, nemai putând face băi de iod, au fost nevoiți să plece din stațiune.

Tot din cauza lipsei de apă, numeroase incendii care s-au declanșat  în diverse localități din țară- orașe, sate și păduri — n’au putut fi localizate la timp așa că au luat proporții destul de mari.

Căldurile in tară

Din toate părțile țărei ni se semnalează călduri mari, de pe urma cărora suferă și oamenii și vitele. In toată Muntenia și Oltenia, în Moldova și Dobrogea, în Basarabia și Bucovina, în Ardeal și Banat căldurile sunt ca nici odată mai mari.

Așa de pilda în Banat căldura atinge zilnic 50 grade Celsius. Sunt sate, ca Stagiul, unde apa se vinde pe bani din cauză că au secat izvoarele și fântânile. Din cauza căldurei tropice bântie ciuma în porci și paseri, iar zarzavaturile sunt cu totul compromise.

Din lipsa de pășuni, prețul vitelor scade mereu. Vacile cu lapte au ajuns la 500-600 lei una. Producția agricolă se anunță a fi foarte slabă. Prețurile cerealelor sunt în continuă urcare. Numai viilor le-a mers bine, pe seceta asta, căci se anunță o producție superioară calitativ și cantitativ, față de anul trecut.

Apa de ploaie: resursa importantă care nu trebuie să fie irosită. Ce substanțe esențiale pentru plante conține