Sfaturi de îngrijire a pomilor fructiferi din anul 1932. Cele mai importante 3 operațiuni din livezi

Ziarul Epoca, din luna iulie 1932, prezenta detalii referitoare la îngrijirea pomilor fructiferi, prezentate în cadrul unei conferințe cu specific agricol.

Astfel, au fost prezentate detalii referitoare la operațiunile obligatorii de tăiere, săpare și fertilizare a pomilor fructiferi.

Rețin atenția sfaturile specialistului, valabile și în prezent, privind modalitățile de tăiere a pomilor (scurtarea ramurilor crescute prea mult, tăierea ramurilor de prisos, suprimarea celor care cresc spre interiorul coroanei, tăierea ramurilor uscate) precum și la fertilizarea cu gunoi de grajd și cenușă.

Articol original: Importanța pomilor roditori, îngrijirea și combaterea inamicilor

În seria de conferințe organizate de Camera agricolă de Argeș, în comuna Albești, în zilele de 21 și 22 Mai a. c., dl. Th. Apostu, directorul școalei de la Drobogostea-Argeș, a vorbit despre importanța pomilor roditori, îngrijirea și combaterea inamicilor lor.

ÎNGRIJIRILE POMILOR RODITORI

Livada de pomi, în genere și fiecare pom în special, trebuie îngrijiți în așa fel ca să obținem de la ei cele trei rezultate la care tinde un pomicultor, să aibă fructe multe, frumoase și recoltă în fiecare an.

Între lucrările culturale în livada de pomi roditori sunt:

Tăiatul

Prin tăiat nu se înțelege numai a da coroanei o formă dorită, cât mai ales scurtarea ramurilor crescute prea mult, tăierea ramurilor de prisos, suprimarea ramurilor care cresc spre interiorul coroanei, tăierea ramurilor uscate, etc.

Unele din aceste tăieri se pot face și toamna, altele numai primăvara.

Săpatul

Are de scop de a înlesni pătrunderea gerului la rădăcini: de a mobiliza pământul și a-l face propriu să înmagazineze și să rețină apa, etc.

Se sapă adânc spațiul de sub pomi, sau se sapă deasupra, sau numai se prășește pământul, atunci când vrem să ținem locul negru. Unde terenul este propriu putem lăsa să se încheie sub pomi o bună fâneață, pe care o cosim și o folosim ca fân verde sau uscat.

Unde cresc pomi nu trebuie să intre vita, prin urmare pășunatul în livada de pomi nu trebuie să fie admis. Când pomii sunt mici se poate cultiva sub ei plante prășitoare în cuiburi.

Se folosește terenul, până când pomii vor da recoltă; se distrug buruienile; prin prășit se păstrează apa în pământ, etc.

Îngrășatul

Pomul, deși își trage hrana dintr-un mare volum de pământ — având rădăcini adânci și întinse pe o rază de câțiva metri în jurul trunchiului – totuși din cauza producțiunii abundente de ramuri, foi, flori și fructe, pământul de sub el se răcește și este nevoie de a-i împrospăta puterile.

Pentru aceasta îngrășatul cel mai bun și cel mai la îndemâna cultivatorului este gunoiul de grajd. El trebuie folosit în stare putredă. Se face în jurul pomului un șanț adânc de o casma; se pune gunoi putred într-un strat de un lat de mână apoi se acoperă cu pământ.

Se poate pune gunoiul deasupra pământului și apoi să se îngroape cu casmaua. La soiurile cu sâmburii tari se poate folosi ca îngrășământ cenușa.

De asemenea urina (udul vitelor) stinsă (3-4 găleți de apă la o găleată de urină), se poate pune în gropi mici, făcute cu casmaua, în jurul pomului, la 2-3-4 metri de rază.