Sfaturi pomicole. Principalele lucrări de primăvară în livada cu pomi
Ziarul Înainte, din luna martie 1955, prezenta sub semnătura ing. agronom Stefan Bechet, o serie de indicații referitoare la îngrijirea livezilor, valabile și în prezent:
Dintre lucrările de întreținere care se aplică în lucrările de pomi, un rol de mare importanță îl au cele de primăvară.
Tăierile de formare și corectare a coroanei
Tăierile de formare a coroanei se execută la pomii tineri, care trebuie să aibă 3-5 ramuri laterale și una verticală de prelungire.
Pentru ca pomicultorul să poată dirija creșterea ramurilor din coroană, în fiecare an, ei trebuie să intervină cu tăieri de formare a coroanei.
Atunci când pomii au fost neglijați, sunt necesare și tăierile de corectare a coroanei. Acestea se aplică mai puțin la pomii tineri și mai mult la pomii intrați pe rod.
Pentru ca pomii să producă fructe frumoase, trebuie să primească cât mai multă lumină, iar aerul trebuie să străbată cu ușurință printre ramurile coroanei. De aceea, după ce pomii intră pe rod, în fiecare primăvară este necesar să se corecteze ramurile de pe crăcile coroanei și lăstarii de prisos.
La corectarea coroanei se lucrează astfel: toate ramurile bolnave, rupte sau uscate se îndepărtează.
De asemenea, se mai îndepărtează și ramurile care se freacă, precum și cele ce cresc spre mijlocul coroanei.
Lăstarii lacomi, care cresc în mijlocul coroanei, se îndepărtează cu totul, deoarece aceștia, prin frunzișul lor, împiedică pătrunderea luminii în coroană. Ramurile se taie în așa fel să nu rămână cioturi, care să producă răni sau scorburi.
Rănile făcute cu ferestrăul trebuie netezite cu cosorul și apoi unse cu vopsea de ulei sau ceară de altoit, pentru a se vindeca odată cu aceste tăieri, se înlătură și toate ramurile care au fost dezbinate și care nu se mai pot lega ca să se vindece.
Desfacerea mușuroaielor din jurul pomilor
Primăvara, îndată ce se dezgheață și se zvântă terenul, trebuie desfăcute mușuroaiele executate din toamnă în jurul pomilor tineri, pentru apărarea rădăcinilor de îngheț.
Dacă pomii n-au fost mușuroiați de cu toamnă și au rădăcini descoperite, acestea se acoperă cu pământ mărunt, deoarece, lăsate în bătaia vântului și a soarelui, se pot usca și pricinui pierderi plantației.
Înlocuirea pomilor vătămați, verificarea tutorelor și a legăturilor
Toți pomii degerați, rupți de polei, de vânturi, chiciură, zăpadă sau roși de iepuri, se scot din livadă îndată ce pământul s-a dezghețat și s-a zvântat la locul pomilor scoși, se plantează alții din aceeași specie și varietate.
După ce pomii plantați în goluri se prind, se recomandă ca pământul din jurul lor să fie îngrășat pentru a-i ajuta să crească mai repede.
Odată cu alte lucrări, primăvara trebuie să se verifice în livada tânără, starea tutorilor de lângă pomi și legăturile care țin pomii lângă acesta.
Se caută ca tutorii să nu fie aplecați, iar legăturile să fie bine făcute.
Între pom și tutore este necesar să se pună un șomoiog de paie sau pânză de sac, care feresc pomul de a fi ros de tutore.
Este bine ca acest șomoiog de paie să se schimbe în fiecare an, iar cele vechi să fie arse, deoarece în ele se ascund o serie de insecte dăunătoare.
Dacă tutorii sunt prea înalți și ajung cu vârful la ramurile din coroană, este necesar să fie retezați mai jos pentru a nu freca și răni pomul în urma mișcării lui de către vânt.
Util pentru începătorii în pomicultură. Tratamente importante la pomii fructiferi după tăieri
Dezvelitul pomilor și îngrijirea scoarței de pe trunchi
Primăvara, după ce zăpada s-a topit și cîmpul începe să înverzească, se desfac pomii de învelitorile de pe trunchi. Învelitorii se strâng în maldăre, se scot din livadă și se ard, deoarece în ele se ascund numeroase insecte care atacă pomii.
Odată cu strângerea învelitorilor din livada tînără, este necesar să se adune și inelele cleioase sau brâiele capcane de pe pomii maturi, care de asemenea se ard.
Scoarța de pe trunchiul pomilor mai în vârstă nu mai este netedă ca la pomii tineri, ci acoperită de crăpături și chiar desprinsă de trunchi.
Aceasta este scoarța moartă care trebuie în fiecare an curățită pînă la straturile de scoarță vie. Curățirea se face cu ajutorul răzuitoarelor de pom și trebuie avut grijă să nu se rănească trunchiul.
După curățitul scoarței, trunchiul pomilor se stropește cu lapte de var. Varul apără scoarța tânără a pomilor de arșița soarelui și omoară, unele insecte care pot rămâne prin crăpături.
Lucrarea și îngrășarea pământului din livadă
Pomii, sustrăgând din pământ hrana ele care au nevoie an de se ajunge la o secătuire a pământului în substanțe hrănitoare. De aceea, cel puțin odată la 3-4 ani, solul trebuie îngrășat cu gunoi de grajd, în cantități de o tonă gunoi, bine putrezit, la 3-4 pomi.
Bălegarul se împrăștie uniform în livadă și se îngroapă cu plugul. Se pot folosi pentru îngrășarea pământului din livadă și îngrășăminte chimice.
Dintre acestea, se pot da la un hectar cu pomi 300—500 kg. sulfat de amoniu, 300—400 kg. superfosfat, 200—300 kg. sare potasică.
Îngășămintele cu azot se dau primăvara cu 2—3 săptămîni înainte de înfloritul pomilor, iar cele cu fosfor și potasiu se dau de toamnă și numai în cazuri excepționale se administrează primăvara cât mai timpuriu. Imediat ce pămîntul se zvîntă, trebuie să se lucreze cu grapa și cultivatorul.
Dacă pământul n-a fost arat de cu toamnă, atunci această lucrare se face la adîncime de 12—15 cm. și se mărunțește apoi bine cu grapa. Fâșiile de pămînt ce rămîn ne arate, în lungul rândurilor dintre pomi, se lucrează cu cazmaua.
Dacă livada este așezată pe coastă, pămîntul se ține înțelenit pentru a evita spălarea terenurilor de către apele ploilor. În asemenea cazuri, pământul în jurul pomilor se sapă cu cazmaua în formă de cercuri, cu mărimea de cel puțin jumătate din mărimea coroanei.
Apărarea pomilor contra bolilor și insectelor
Cu mult timp înainte de umflarea mugurilor, trebuie culese de pe pom toate cuiburile de omizi, ale fluturelui alb. Dacă se întârzie cu adunarea acestor fluturi, omizile ies și se răspîndesc pe frunzele pomilor, pe care apoi le distrug.
Culegerea cuiburilor de omizi trebuie făcută și de pe hățișurile din jurul livezii, deoarece omizile care se nasc aci, trec foarte ușor în livada de pomi.
Cuiburile de omizi și ouăle de fluturi, precum și fructele putrezite, se culeg și se ard. După aceea, urmează stropitul pomilor, lucrare ce trebuie făcută cu mult înainte de desfacerea mugurilor.
Este recomandabil ca merii, perii, cireșii, prunii și caișii să se stropească cu carbolineum solubil 5-8 la sută, și cu zeamă sulfocalcică 20 la sută (se pune o parte de zeamă concentrată la 5 părți de apă).
Piersicii se stropesc cu zeamă sulfocalcică 20 la sută sau cu zeamă bordeleză 2 la sută.
Ing. agronom Stefan Bechet
