Stropirea albastra cu piatră vânătă
Piatra vânătă este unul dintre cele mai vechi fungicide care s-a folosit şi încă se foloseşte în agricultură.
În România în general fermierii sau simpli ţărani recunosc sulfatul de cupru sub denumirea de „piatra vânătă”. Majoritatea dintre noi ştiu că părinţii şi bunicii noştrii foloseau piatra vânătă pentru a prepara „zeama bordeleză”, cu care apoi stropeau viile şi roşiile din grădină.
Cu ce diferă stropirile din iarnă de restul stropirilor de peste an
Aceste stropiri se fac în perioada în care pomii fructiferi sau arbuştii sunt în repaus vegetativ. În această perioadă plantele nu mai asimilează ci îşi blochează nutrienţii gata preparaţi în celule cu scopul de a creşte concentraţiia de săruri minerale.
O celulă concentrată în asimilate va fi mult mai protejată îngheţului de peste iarnă. Ca exemplu pentru dumneavoastră, ce credeţi că va îngheţa mai rapid, un pahar cu apă plată sau un pahar care conţine apă cu sare?
În perioada de repaus vegetativ ori ce fel de stropire sau administrare de îngrăşământ la baza pomilor fructiferi, nu va afecta în nici un fel fiziologia plantelor în respectiva perioadă.
Chiar dacă se vor face stropiri cu substanţe sistemice, respectivele substanţe nu vor fi preluate de către plante.
Prin urmare în această perioadă se pot face tratamente cu substanţe, care dacă sunt aplicate în perioada vegetativă ar putea să pună în pericol producţia sau chiar viaţa pomilor fructiferi.
Diferența dintre piatra vânătă și zeama bordeleză. Ce cantități se folosesc. Tabel concentrații
Piatra vânătă aplicată în repaus vegetativ vs piatra vânătă aplicată în perioada de vegetație
Piatra vânătă se poate aplica atât în perioada repausului vegetal, dar şi în perioada de vegetaţie a plantelor. Diferenţă între cele două perioade de aplicare constă în forma chimică a cuprului din soluţia aplicată. Această diferenţă trebuie foarte bine ştiută pentru că dacă nu este aplicat aşa cum trebuie, piatra vânătă poate să ardă frunzele, lăstarii tineri sau florile. Ne vom putea trezii astfel cu întreaga cultură distrusă.
Aplicarea de piatra vânătă în perioada de repaus vegetal
În această perioadă se poate administra sulfatul de cupru (piatra vânătă) fără ca în amestec să fie adăugat var. Vă rog să urmăriţi reacţia de mai jos, ca să înţelegeţi motivul pentru care sulfatul de cupru în amestec cu apa fără var trebuie aplicat doar în repausul vegetal din timpul iernii.
Piatra vânătă în amestec cu apă, fără var
CuSO4 (piatra vânătă) + H2O (apa) → 2Cu (cupru) + 2SO4 (sulfat)+ H2O (apă)
Atunci când amestecaţi piatra vânătă cu apă, rezultă cupru şi sulfat. Din cauză că în urma reacţiei rezultă sulfat (SO4), toată soluţia din pompa de stropit va avea un Ph scăzut, deci va fi uşor acidă.
Prin urmare dacă administrăm piatra vânătă fără var (adica fără neutralizare) în perioada de vegetaţie a pomilor fructiferi, aciditatea soluţiei va arde mugurii, lăstarii foarte fragezi, frunzele. Vă puteţi trezi fără recoltă şi cu pomii din livadă fără frunze.
Aplicat însă în perioada de repaus vegetal, sulfatul de cupru aplicat simplu în amestec cu apa, aduce doar efecte pozitive.
Beneficiile aplicarii sulfatului de cupru fără var în perioada de repaus
Cuprul aplicat dupa efectuerea taierilor din primavara va dezinfecta taietura si va proteja pomii fructiferi de instalarea unor boli cum ar fi Monilioza.
Aşa cum am stabilit mai sus, în perioada de repaus planta nu mai lucrează. Receptivitatea plantelor în timpul iernii pentru nutrienţi sau ori ce fel de substanţă aplicată de fermiri pe coroană este zero. Prin urmare tot ce aplicăm pe timpul iernii afectează doar partea exterioară a cojii. În perioada toamnă-iarnă- început de primăvară, coaja este maturată, lemnoasă, iar aciditatea soluţiei de sulfat de cupru nu va avea suficientă tărie pentru a produce arsuri.
Cuprul din soluţie însă va distruge agenţii patogeni aflaţi pe tulpinile pomilor fructiferi. Vor fi distruse astfel formele de iernare ale patogenilor, reducându-se la valori nesemnificative rezerva de boală de pe tulpină. Soluţia de cupru va inunda chiar şi crăpăturile, spaţiile rugoase ale pomilor fructiferi mai bătrâni, eliminând bolile şi dăunătorii ascunşi.
Tulpinile vor fi aproape sterilizate de boli ca monilioza, băşicarea frunzelor, rapăn, ciuruirea frunzelor. Pe lângă reducerea rezervei de boli, cuprul va distruge algele sau muşchii care s-au dezvoltat mai ales pe pomii fructiferi mai bătrâni.
Ca idee centrală putem spune că sulfatul de cupru poate fi folosit în perioada de repaus vegetal ca un foarte bun fungicid. Acest fungicid ecologic distruge patogenii şi formele de iarnă a patogenilor aflaţi pe tulpina ppmilor fructiferi.
Sulfatul de cupru ca insecticid
Aici vine diferenţa în aplicarea sulfatului de cupru simplu, în amestec cu apa şi aplicarea sulfatului de cupru în amestec cu apă şi var. Cuprul din ambele variante poate să acţioneze asupra dăunătorilor sau ouălor de dăunători care se ascund pe scoarţă sau sub scoarţa pomilor fructiferi.
Totuşi sulfatul de cupru aplicat simplu în amestec cu apa aşa cum am stabilit mai sus induce în soluţie un Ph scăzut, deci o aciditate ridicată. Sulfatul rezultat proavoacă arsuri ale ouălor, larvelor sau chiar a adulţilor dăunătorilor ascunşi pe coaja pomilor fructiferi.
Piatra vânătă aplicată fără var va fi mult mai agresivă asupra patogenilor şi dăunătorilor.
Piatra vânătă în amestec cu var stins
Varul stins are următoarea formulă chimică Ca(OH)2. În combinaţie cu sulfatul de cupru (CuSO4) reacţia ar fi următoarea:
CuSO4 (piatra vânătă) + Ca(OH)2(var stins) → Cu(OH)2 + CaSO4
Aşa cum puteţi observa în reacţia de mai sus, sulfatul se leagă chimic de calciul din var (CaSO4) neutralizând practic aciditatea soluţiei. Din acest motiv zeama bordaleză care este un amestec de sulfat de cupru apă şi var stins, poate fi administrat în diferite doze plantelor aflate în vegetaţie. Pentru că nu le arde.
Doze, prepararea şi administrarea soluţiei de sulfat de cupru
– la 10 l de apă se adaugă 300g de piatră vânătă.
– la 20 l apă se adaugă 600g de piatră vânătă.
– la 100 l apă trebuie să adăugăm 3Kg piatră vânătă
Apa recomand să fie puţin călduţă, astfel încât sulfatul de cupru să se dizolve foarte uşor. Aplicarea trebuie să se facă din belşug, să se facă o îmbăiere practic a pomului fructifer stropit. Temperatura aerului să fie peste 4-5oC, astfel încat soluţia să nu îngheţe pe ramuri şi doar să se usuce. Va rămâne pe ramuri astfel o peliculă albăstruie de cupru.
Numărul de stropiri recomandate
O stropire poate să se facă în luna noiembrie sau decembrie. A doua stropire ar fi de preferat să se facă imediat după tăieri sau curăţarea pomilor fructiferi. Atenţie doar ca planta să fie încă în repaus în respectiva perioadă!
Aplicat după tăieri, soluţia de sulfat de cupru va dezinfecta rănile provocate, reducând riscurile de infecţie.
Piatra vânătă se va administra singură, fără alte produse chimice. Exclus să fie administrat împreună cu uleiul horticol, sau alte produse care conţin ulei, cum ar fi Confidor Oil.
Unde găsesc piatră vânătă
Din păcate sulfatul de cupru în România nu este omologat de nici o companie ca produs de fitoprotecţie. În alte state însă piatra vânătă poate fi folosită în fermele bio.
Prin urmare la noi în ţară piatră vânătă nu poate fi găsită în fitofarmacii. Sau cel puţin nu poate fi vândută sub formă de produs fitoprotector. Aşa că este vândută în magazine sau sub forma de produs de igienizare a spaţiilor de depozitare.
Cuprul poate fi cumpărat din fitofarmacii sub formă gata preparată : Zeamă bordeleză, Alcupral, CHAMP 77 WG, CHAMPION 50 WP, etc. Aceste produse conţin cupru neutralizat, aşa că pot fi folosite şi în perioada de vegetaţie a pomilor fructiferi.
În perioada de repaus vegetativ însă v-aş recomanda să stropiţi cu sulfat de cupru simplu, care nu este neutralizat cu var. Profitaţi de această substanţă cât încă se mai poate găsi pe piaţă.
Autor: Gore Caienar – administrator Grup Pepinierele Roman
