Totul despre afinul siberian

Dacă vă doriți în grădină o plantă ce oferă fructe dulci, aromate, cu un gust deosebit de plăcut și pline de vitamine, ce nu necesită o îngrijire deosebită, afinul siberian este o alegere inspirată. Veți regăsi într-un singur fruct arome combinate ce aduc a afine, mure, zmeură și struguri.

Așa cum spune și numele, afinul Siberian (Lonicera) este originar din friguroasa Siberie, unde crește în mod spontan. Culturi întinse din acest arbust pot fi regăsite și în Japonia sau pe continentul american. Soiul rezistă la temperaturi extreme fără probleme (atât negative cât și pozitive).

În principiu, acesta poate fi plantat și în țara noastră în aproape orice loc, singura  condiție fiind să știți că mare parte din soiurile pe care le găsiți pe piață nu se autopolenizează. Astfel, trebuie să folosiți la plantare minim două soiuri pentru polenizare.

Afinul siberian fructifică în scurt timp după plantare, cel mai adesea în anul 2, dar ajunge la maturitate deplină în anul 4, atunci când tufa ajunge la statura unui om, fiecare dintre acestea asigurând o produție de aproximativ 5 kilograme de fructe.

AVANTAJE

Fructele de afin siberian au o formă alungită, măsoară 2-3 cm și conțin cantități importante de antioxidanți, minerale, seleniu și antocianină. Totodată, acesta are cel mai bogat conținut de resveratrol, de 10 ori mai mult decât strugurele roșu, substanța fiind denumită și elixirul tinereții. Este primul fruct care se coace, începând cu luna mai și care poate fi consumat în stare proaspătă sau prelucrată, sub formă de dulceață/gem/jeleu sau pentru fabricarea de băuturi alcoolice, inclusiv vin.

Soiuri de afin siberian

Pe piață regăsim o multitudine de soiuri de afin siberian, precum HoneyBee, Vostorg, Bakczarskij Velikan, Zojka, Klon, Wojtek, Jugana, Karina sau Duet, fiecare având caracteristici proprii.

Indiferent dacă doriți să înființați o astfel de cultură pentru consum propriu sau comercializare, alegerea nu poate fi decât inspirată. Mai ales în condițiile în care odată înființată veți avea astfel de fruct pe termen lung (plantele rodesc timp de 30 ani).

Plantare

Distanța de plantare trebuie să fie cuprinsă între 60 și 100 de centimetri, în gropi cât mai mari (ideal un cub cu latura de 50 cm). Arbuștii pot fi amplasați lângă garduri, urmând să îi spijinim de acestea pe măsură ce se dezvoltă. E bine să știți că plantele amplasate în zonele din grădină expuse mai mult la soare pe durata zilei vor avea fructele mai dulci decât cele amplaste parțial la umbră.