Totul despre fertilizarea solului. Soluții și idei pentru plante sănătoase

Pentru o producție optimă, solul din grădină trebuie să fie bogat în elemente nutritive, pentru ca plantele să aibă parte de cele necesare pentru o dezvoltare optimă.

După o anumită perioadă, substanțele nutritive din sol sunt epuizate și întrucât suplimentarea pe căi naturale, oferite de natură, nu este suficientă, apelăm la folosirea îngrășămintelor.

Plantele au nevoie de îngrășământ dacă observăm că florile și fructele sunt slab dezvoltate, frunzele se îngălbenesc sau au margini de culoare maro. Trebuie să știți că lipsa unei singure substanțe nutritive poate dăuna dezvoltării sănătoase a plantelor.

Substanțe precum azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier, zinc, cupru și alți nutrienți nu trebuie să lipsească din sol, atât la plantele din grădină sau ghiveci. Plantele au nevoie de elemente nutritive care contribuie la fixarea rădăcinii în sol, depozitarea substanțelor de rezervă, creșterea rezistenței la ger și stimularea masei vegetative.

Principalii nutrienți. Rolul fiecăruia

– AZOT: ajută la creșterea tulpinii și a frunzelor. Azotul este principalul macro-element necesar pentru creștere. Acesta există peste tot în jurul nostru, inclusiv în aerul pe care îl respirăm, dar nu poate fi folosit în mod direct de către plante. Acesta este preluat de plante în forma sa oxidată, nitrat și este transformat în amoniu și nitrați prin procese din interiorul solului ca parte a circuitul azotului.

– POTASIU: formarea unor rădăcini puternice

– CALCIU: ajută la creșterea plantelor și le oferă rezistență la boli

– FOSFOR: ajută solul să respire

– MAGNEZIU: ajută la fotosinteză

– SULF: utile pentru formarea compușilor organici din sol și care ajută la creșterea plantelor

Elementele nutritive se împart în două categorii:

• Macroelemente (fosfor, azot, calciu, potasiu, sulf sau magneziu)
• Microelemente (cupru, mangan, bor, zinc, fier, molibden sau aluminiu)

Preferabil este să folosim, ca o primă opțiune, fertilizatori naturali, care sunt de două tipuri, organice și minerale:

Fertilizatorii organici provin din resturile vegetale sau animale. Acesta se aplică astfel încât să nu ajungă direct la rădăcină, deoarece o poate arde. Îngrășămintele organice se aplică la suprafață sau prin ararea solului, ajungând la o adâncime de maxim 10 cm. Sunt produse din bălegar de grajd, dejecții de animale sau resturi vegetale. Materiile trebuie ori transformate în compost înaintea plantării, ori așezate la suprafață și încorporate prin arare sau discuirea solului.

Fertilizatorii minerali – se aplică după cele organice, pentru a echilibra substanțele nutritive din sol. Printre mineralele insolubile folosite că îngrășăminte pot fi algele, carbonatii de calciu, fosfații naturali și pulberea de rocă.

Fertilizarea solului se face înainte și în timpul plantării, precum și în perioada de formare a plantelor. Aceasta poate avea loc atât toamna, cât și primăvara, îngrășământul fiind înglobat în sol.

Agronomii afirmă că fertilizarea de primăvară este mai eficientă dacă se face cât mai târziu, la finalul lunii mai, chiar înainte de debutul temperaturilor foarte ridicate, tocmai pentru că le asigură plantelor substanțele nutritive necesare în timpul verii, când ritmul lor de creștere încetinește. Înainte de fertilizare este important să greblezi solul și să îndepărtezi toate brazdele uscate sau putrezite, dar și să execuți lucrări superficiale de săpare, pentru ca îngrășămintele să pătrundă cât mai bine în sol.

Totodată, dacă îngrijirile de toamnă sunt realizate corespunzator și suficient de profund, solul va avea nevoie doar de lucrări minore la debutul primăverii, ce țin de menținerea umidității.

Compostul. Cum acționează împreună culorile verde și maro pentru îngrășământ natural

De ce să folosim îngrășământ natural

Îngrășămintele naturale oferă solului nutrienții esențiali care ajută plantele să se dezvolte, dar au si numeroase avantaje incotenstabile. Astfel,  ingredientele folosite sunt biodegradabile și ajută la îmbunătățirea structurii solului / creștea capacitatății acestuia de a reține apa și substanțele nutritive. Totodată, ajută la dezvoltarea naturală a plantelor și crește rezistența acestora la boli și dăunători și nu există riscul întoxicării plantei cu substanțe chimice.

Definiții

Îngrășămintele naturale sau organice se obțin din deșeurile animalelor sau ale plantelor, dar includ și mineralele naturale sub formă de pulbere. Acestea sunt neprocesate sau procesate foarte prin extragere și rafinare. Cele mai populare îngrășăminte naturale sunt obținute din gunoi de grajd, compost organic sau făină de oase de proveniență animală.

Îngrășămintele chimice, cunoscute ca și artificiale, chimice sau anorganice, se obțin prin procesarea anumitor resurse pentru obținerea substanțelor nutritive. Acestea pot fi extrase din diferite tipuri de soluri, din roci și minerale, din produse petroliere sau organice. În cazul îngrășămintelor chimice, aplică doar cantitatea indicată pe ambalaj. La final, sperăm că informațiile privind procesul de fertilizare a solului te vor ajuta să obții culturi bogate de legume și plante. În cazul îngrășămintelor sintetice se cunosc cu precizie proprietățile nutriționale și aportul adus solului, respectiv plantelor.

Îngrășăminte organice vs. îngrășăminte chimice

Îngrășămintele organice eliberează substanțe nutritive pe măsură ce se descompun și contribuie la îmbunătățirea pe termen lung a calității și a permeabilității optime a solului;  sunt cu eliberare lentă, așadar distrugerea culturilor prin supradozare este aproape imposibilă, la fel și riscurile de acumulare a substanțelor nocive pentru culturi;

Pe de altă parte, raportul de nitrogen, fosfor și potasiu din îngrășămintele organice este dificil de stabilit, astfel că nu ai certitudinea că aplici cantitatea necesară de substanțe nutritive. Îngrășămintele chimice oferă rezultate imediate, iar raportul de nitrogen, fosfor și potasiu este cunoscut pentru fiecare tip de îngrășământ. Prin urmare, ai siguranța că plantele și legumele beneficiază de cantitatea optimă de elemente nutritive. Totodată, trebuie să reții faptul că utilizarea repetată a îngrășămintelor organice duce la deteriorarea calității solului pe termen lung și la acumularea unor substanțe toxice în sol.

Acestea reprezintă o soluție ecologică, biodegradabilă, regenerabilă și de durată pentru fertilizarea solului și pot fi obținute în propria gospodărie, în urmă prelucrării compostului sau a gunoiului provenit de la animale, dar nu reprezintă o soluție bună pentru rezultate pe termen scurt, deoarece modul lor de acțiune presupune, în primul rând, descompunerea treptată în substanțe nutritive pentru sol și plante.

Îngrășămintele chimice acționează rapid și oferă rezultate vizibile în cel mai scurt timp, iar  aportul de substanțe nutritive este precis, iar acest lucru face posibilă dozarea optimă în funcție de tipul culturii, stadiul de creștere și alte asemenea variabile. Se eliberează rapid și asigură o creștere accelerată, însă riscurile supradozării și ale distrugerii culturilor sunt destul de mari din acest motiv. Prețul acestora este relativ scăut, comparativ cu îngrășămintele organice.  Pe de altă parte,  utilizate în mod repetat pot duce la deteriorarea solului și la schimbarea pH-ului acestuia, dar și la distrugerea florei bacteriene benefice care apară solul de anumiți dăunători;. Totodată, pot proveni din surse precum combustibilii fosili (petrol), care, pe termen lung, nu oferă beneficii culturilor și solului;

Fertilizarea plantelor din ghiveci

Pentru plantele din ghiveci, îngrășământul potrivit este cel mineral lichid, deoarece este mult mai ușor de folosit și acționează imediat. Acesta se adaugă în apa de udat aproximativ la fiecare două săptămâni. Alternativ la cele lichide, se pot folosi și îngrășăminte solide sub formă de bețișoare. Acestea sunt ușor de folosit și ajută florile să se dezvolte sănătos și să aibă parte de o înflorire optimă.