Trecem în curând la ora de iarnă

Sistemul dual privind ora exactă de iarnă și de vară a fost introdus pentru prima oară pentru ca să fie folosit la maxim intervalul de timp ce beneficiază de lumina naturală a Soarelui, în principal în domeniul agricol, dar nu numai.

România va trece, în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2021, la ora exactă de iarnă.

Orarul specific iernii va fi menținut pana duminica, 27 martie 2022.

Ceasurile vor fi date cu o oră înapoi, astfel încât ora 04:00 dimineața devine ora 03:00, iar ziua în cauză va avea 25 ore, cea mai lungă zi din an.

Ora exactă. Data de azi

Mișcarea de rotatie pe care Pământul o face în jurul axei polilor este legată direct de variația orei exacte în întreaga lume.

Pe durata a 24 de ore, perioadă în care Pământul efectuează o mișcare de rotatie, orice punct, situat pe orice paralelă, se deplasează cu 360°.

Daca vom împartim cele 360° la 24 de ore (durata mișcării de rotație), se obține pentru fiecare oră de mișcare a Pământului o distanta de 15° longitudine, ce se numeste fus orar.

În functie de iluminarea Pamantului de catre Soare, fiecare punct de pe glob trece in timpul unei zile si al unei nopti prin momentele de rasarit, amiaza, apus si noapte. Daca intr-o parte a Pamantului este noapte, iar in cealalta zi, inseamna ca nici ora nu poate fi aceeasi peste tot.

Primul fus orar cuprinde 7° 30′ longitudine vestica si 7° 30′ longitudine estica. Se considera ora 12 atunci cand meridianul din mijlocul unui fus orar se afla in dreptul Soarelui la amiaza. Toate localitatile din acel fus orar au aceeasi ora exacta oficiala.

Ceasul atomic. Aplicație ora exactă

Principiul orologiului atomic a fost enuntat de chimistul american Willard F. Libby (1908-1980), care a obtinut premiul Nobel pentru chimie in 1960.

Orologiul atomic asigura o mare precizie si stabilitate: intr-un milion de ani doua orologii cu cesiu pot sa se defezeze cu maxim 3 secunde.

Ceasurile atomice cu cesiu au fost create pe ipoteza ca proprietatile atomice nu se schimba, in special frecventele radiatiilor corespunzind tranzitiilor intre nivele de energie. Etalonul atomic corespunde unui rezonator ce furnizeaza referinta ultima, si o parte electronica ce genereaza, plecind de la un oscilator cu cuart de 5MHz, un semnal de excitatie spre 9,191 GHz.

Interactiunea celui din urma cu „jetul” atomic in rezonator furnizeaza un semnal de eroare care vine sa corecteze in permanenta frecventa oscilatorului cu cuart ce este aservita frecventei tranzitiei atomice.

Precizia unui ceas atomic: aparate comerciale aproximativ 10–12 [ceasurile atomice din Physikalisch-Technische Bundesanstalt (Germania) si de la National Institute of Standards and Technology (SUA): 10–14]; ceasurile de laborator cu cesiu (ceas lucrind in fintina atomica, realizat in 1995 de Laboratoire Primaire du Temps et des Frequences al Observatorului din Paris): 3×10–15 (cu o marja de 0,26 nanosecunde pe zi).

Alte tipuri: pe hidrogen (cele mai stabile, pina la 1 sec. in 3000 de ani), pe rubidiu (cele mai ieftine), pe ioni de mercur limitati (stabili pe termen lung, experiente in curs). Exista astazi in lume 200 de ceasuri atomice, legate intre ele prin sateliti.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *