Metode naturale, la îndemâna oricui. Ce să fac în grădină dacă solul e „beton”

Ion Cazacu, un agricultor cu experiență din Bălți, Republica Moldova, ce promovează grădinăritul tradițional și oferă sfaturi despre îngrijirea grădinii, face referire la metodele naturale de aerare a solului:

Mai întâi de toate, ne stăruim să aducem condiţiile de pădure în propria gradină.

Ne orientăm pe părți de grădină, pentru mai mulți ani.

Însă nu în toate grădinile 12 categorii de sol sunt la fel.

Urmează și subcategorii, sute. Cu condiţii diferite. Cum să se dezmeticească grădinarul? De unde atâta teorie?

Atunci mergem pe altă cale să înțelegem mai ușor.

Rădăcinele de buruieni sunt universale la toate categoriile de soluri. Rădacinele de siderate în sol fac aceiași treabă, precum cele de buruieni.

Rădăcinile sapă solul

Rădăcinile sparg orice categorie de sol la diferite adâncimi.

Rădăcinile care mor, devin canaluri, drumuri, cărari  în sol cu ajutorul microrganismelor pentru plantele semănate…

Aranjarea rădacinilor în sol natural este cea mai reușită pentru a aera solul, când ele sunt descompuse de microrganisme.

Pe lângă faptul că nu permitem buruienilor și sideratelor să facă semințe (avem nevoie de rădăcini puternice să împânzească solul la adâncime – avantajul de la ele) partea de deasupra cosită, tocată, fărmițată sunt îngrăşămintele verzi.

Le putem compara după efect mai mic, sau mai mare, cu compostul, așternutul de grajd, mranița, găinațul, organica descompusă, fânul, frunzele, paiele, rumegușul, crengi tocate, resturi de la bucătărie, balegă, fecale, sol din pădure…însă nici una din ele nu sapă solul.

Numai rădăcinile, mari și mici, groase și subţiri, perișoarele de rădăcini, aduc cu sine în sol, cu ajutorul microorganismelor aeraţia.

Stâlpul fertilității, aerația solului la diferite adâncimi!

Prin capelarele minuscule aduc umezeala (al doilea stâlp, daca nu plouă) din adâncime…

Astfel încât căldura de la soare (al treilea stâlp) să contribuie fertilității  solului.

Toate trei împreună să aibă condiţiile de fertilizare a solului.

Nu e complicat, după cum pare, mai ales dacă veţi urmări procesele din pădure, în toate anotimpurile anului, în același loc măcar câte o oră în tăcere, să urmărești ce se întâmplă…

Și totuși solul la mine în gradină e „beton”. Ieri am rupt coada la hârleț sapând cu el – nu se dă începătorul.

Poate să fie și așa, în dependență de categoria solului, de nivelul de a înțelege procesele naturale, de a folosi cu dibăcie posibilitățile primite în dar de la Natură.

În acest caz urmăriți cu atenție desenul. Imaginați-vă ce se petrece și în solul grădinii D-voastră.

Afânaţi solul cu ajutorul motocultorului (fie și cu sapa). Dar nu mai adânc de 5 cm. Cinci cm este „secretul ” din pădure, sub care se schimbă temperatura, se petrec reacţiile și procesele naturale neîntrerupte sub salteaua afânată.

Asta e este taina rodniciei. Aduceţi-o în gradină.

Așa fac mulţi grădinari că Ionuț Vasilescu și ații. Dar care cu mare dibăcie nu uită de siderate, de buruieni de rădăcinele lor, pentru ca să-și facă treaba, fără noi.

Nu, să ne horopsim muncind aiurea (arătură adîncă, săpat în permanenţă, aducind în ajutor satana nesaţioasă de bani, cu otrăvuri și metode nenaturale în propria grădină).

Procesele naturale în Natura – Mama se petrec de la sine, cum au fost zămislite, numai nu le încurcă, nu le deranja.

Sper că am fost explicit, și nu am supărat pe nimeni.

Ne putem produce singuri răsadurile? Sfaturi pentru începători