Noțiuni de bază în ceea ce privește compostul. Rolul esențial al microorganismelor

Fermierii au folosit compostul la îmbunătăţirea solului cel puţin de pe vremea romanilor.

Abia în secolul trecut compostul a rămas pe locul al doilea, după substanţele chimice, când a venit vorba de creşterea recoltelor; mai înainte, dacă aţi fi lucrat câmpul sau grădina, aţi fi folosit regulat compostul şi gunoiul de grajd pentru a spori fertilitatea pământului.

Acest proces s-a schimbat odată ce motoarele cu combustie internă au înlocuit calul şi tot mai puţine locuinţe, mai ales la oraş, ţineau găini, vaci, porci şi alte animale de curte.

Agricultura şi horticultura necesitau substanţele chimice deoarece lipsea gunoiul de grajd şi prin urmare compostul.

Pregătirea şi utilizarea compostului a revenit în forţă în rândurile micilor grădinari devenind chiar un act corect din punct de vedere politic: prin reciclarea resturilor noastre menajere în grămada de compost se eliberează spaţiu valoros în gropile de gunoi.

Zeci de containere pentru compost sunt disponibile acum pe piaţă şi un număr similar de cărţi vă învaţă cum să compostaţi, în mii de feluri.

Totuşi, la baza oricărui sistem de compostare se află microorganismele din sol, membrii reţelei trofice a compostului. Ele sunt cele care fac compostul, indiferent ce metodă aţi aplica.

Activitatea lor metabolică este cea care creează căldura şi restul produselor secundare ce permit procesului compostării să funcţioneze.

Proceduri de bază. Cum să faceţi compost acasă.

Vom descrie doar puţin din ştiinţa pregătirii compostului şi câteva proceduri de bază pentru a şti cum să faceţi compost acasă.

Odată ce aţi făcut câteva ture, veţi putea experimenta şi stabili un sistem care să răspundă cerinţelor impuse de plante, climă, spaţiu şi chiar de partenerul de viaţă.

Pe lângă microbii necesari din sol, compostul are nevoie de căldură, apă, aer şi materiale organice cu conţinut adecvat de carbon şi azot. Toate acestea se amestecă în proporţiile potrivite.

Materialele organice sunt uşor de găsit: resturi de la tunderea gazonului, frunze căzute toamna, aşchii, paie, rumeguş, crengi şi în principiu toate resturile de la bucătărie (mai puţin cărnurile şi grăsimile).

La fel ca şi în sol bacteriile, ciupercile şi alţi microbi caută carbonul din materiile organice din grămada de compost. Acesta le alimentează metabolismul.

Microbii au nevoie şi de azot pentru a produce enzimele necesare procesului de descompunere şi proteinele (inclusiv componenta lor de bază, aminoacizii) necesare construirii structurii şi enzimelor.

Umiditatea este necesară pentru a asigura un mediu de dezvoltare optim pentru microbi şi pentru a nu-i lăsa să moară sau să intre în stare de inactivitate. Este imposibil să aveţi bacterii, protozoare sau nematode active fără apa necesară transportului şi funcţiilor lor vitale.

De ce trebuie întors compostul

Este nevoie şi de aer deoarece organismele benefice din sol care descompun materialele carbonice şi azotoase sunt aerobe. Ele respiră aer, au nevoie de oxigen.

Este adevărat că pot apărea şi condiţii anaerobe în mormanul de compost şi descompunerea va avea loc şi în aceste condiţii; totuşi, aceasta va produce şi compuşi dăunători plantelor, cum ar fi alcooli, care, în concentraţie de doar unu la un milion, distrug celulele plantei.

Aşadar, este evident cât de important este ca procesul compostării să fie unul aerob, motiv pentru care se şi întorc şi se răscolesc mormanele de compost direcţionând aerul în sistem.

În sfârşit, căldura necesară compostului nu vine de la soare, ci mai degrabă de la activitatea metabolică a vieţuitoarelor din sol, în cea mai mare parte activitate bacteriană.

După cum veţi vedea, această căldură este cea care creează un mediu ce influenţează creşterea populaţiilor şi generează schimbarea caracterului lor în anumite momente de timp pe durata procesului de compostare.

Dacă folosiţi ingredientele în proporţiile potrivite veţi obţine un sol bogat, fărâmicios, închis la culoare, cafeniu, cu miros dulce şi pe deasupra plin de viaţă.

Cu toate că poate dura un an sau mai bine, e posibil să pregătiţi un compost bun şi în doar câteva săptămâni.

Dar, indiferent ce metodă aţi folosi, microbii sunt cei care fac mai toată treaba.

Cum revigorăm o livadă secătuită de nutrienții din sol. Ce cantitate de substanțe nutritive consumă un pom fructifer pe an

Sursa: Jeff Lowenfels & Wayne Lewis – ”Cum să faci echipă bună cu microbii. Ghidul grădinarului în rețeaua trofică a solului”