Antracnoza, cea mai periculoasă boală la tomate. Măsuri preventive și curative. Poate produce pierderi de 70% din producție.

Autoritatea Naţională Fitosanitară prezintă o serie de detalii, rezultate din studii și surse oficiale cu privire la antracnoză, o boală deosebit de agresivă, considerată cea mai gravă amenințare în cazul fructele de tomate, în numeroase zone de producție din întreaba lume. În aceste zone, în absența măsurilor de protecție, pierderile pot atinge 70%.

Denumire populară: antracnoză

Statut: nu este organism dăunător de carantină; este prezent în România

Plantă gazdă: Solanum lycopersicum (tomate)

Ați întâlnit des acest fel de roșii, cu crăpături. Ce provoacă deformarea tomatelor

Simptome:



Organe atacate: boala apare în toate fazele de vegetație, pe toate organele aeriene, forma cea mai frecventă și mai gravă fiind cea de pe fructe.

– pe fructe, simptomele apar în momentul maturării, sub forma unor pete mici, de 2-4 mm în diametru, circulare, umede, cufundate, de culoare mai închisă decât țesutul sănătos;

– pe măsură ce petele cresc în dimensiuni, ajungând până la 10 mm, porțiunea centrală se înnegrește, ca urmare a dezvoltării miceliului ciupercii, sub pielița fructului;

– la suprafața țesuturilor atacate, apar fructificațiile ciupercii (microscleroți și acervuli cu lagăre de conidiofori și conidii), sub forma unor pustule de culoare brun-închis;

– adesea, numeroase pete se dezvoltă în același timp pe fructe și acoperă porțiuni largi, determinând putrezirea fructului;

– pe frunze (foto), infecția este caracterizată prin leziuni mici, circulare, brune, înconjurate de halouri galbene;

– rădăcinile infectate prezintă leziuni brune, cu miniscleroți la suprafață și pot fi ușor decorticate;

– plantele bolnave se pot smulge ușor din sol, deoarece sistemul radicular este deteriorat.

Carența de calciu la tomate. Cum puteți să evitați pierderile masive în cultura de roșii

Mod de răspândire

– patogenul este un colonizator al solului, dar se conservă ușor și pe resturile vegetale;

– ciuperca este capabilă să colonizeze cel puțin 68 de specii vegetale din 19 familii botanice, în primul rând legume din fam. Solanaceae (ardei, vinete, cartof) și Cucurbitaceae (pepene) care pot juca rol de gazde alternative sau contribuie la creșterea inoculului în sol. Mai multe buruieni asigură aceeași funcție: Solanum dulcamara, S. Nigrum, Abutilon theophrasti, Amaranthus retroflexus, Chenopodium album, Convolvulus arvensis, Capsella bursa-pastoris;

– ciuperca a fost găsită și în apa utilizată pentru culturile fără sol, apă ce provenea din bazine de stocare exterioare;

– atacul poate avea loc la temperaturi între 15-30°C, iar sporularea pe fructe este optimă la 28°C;

– perioadele ploioase și irigarea prin aspersiune favorizează antracnoza;

– apa liberă pe fructe mai multe ore, legată de frecvența precipitațiilor sau irigărilor crește puternic incidența în cultură.

Măsuri preventive

– înlăturarea și distrugerea resturilor atacate, rămase pe plantă sau căzute pe sol;

– recoltarea cât mai rapidă a fructelor sensibile la antracnoză;

– gestionarea irigării prin aspersie și favorizarea uscării foliajului.

Măsuri curative



Combatere chimică cu următoarele produse:

– BRAVO 500 SC- 1,5- 2L/ha

– VITRA 50 WP- 1,5-2,0 kg/ha

– ALCUPRAL 50 PU – 1,5-2 kg/ha

– CUPRENOX 50 – 1,5-2 kg/ha

– ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP “MIF’- 3,75-5 kg/ha

– CUPERTINE SUPER – 3,5 kg/ha

Monitorizarea reziduurilor urmărește sprijinirea fermierilor în reducerea reziduurilor din produsele agricole, prin promovarea bunelor practici agricole.

Una din cauzele depășirii limitelor maxime admise de pesticide este nerespectarea timpului de pauză de la aplicare până la recoltare.

Timp de pauză:

• BRAVO 500 SC- 3 zile
• VITRA 50 WP- 3 zile în sere, 10 zile în câmp
• ALCUPRAL 50 PU – 3 zile
• CUPRENOX 50 – 3 zile
• ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP “MIF’- 3 zile
• CUPERTINE SUPER – 3 zile în sere

Sursa: Autoritatea Naţională Fitosanitară – Ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri).